The notion of the cultural heritage of humanity is relatively recent, but its protection and conservation date back to the Renaissance. Over time, this type of initiatives has been supported legislatively, which provided a legal framework, including the obligation to protect and rescue humanity’s exceptional natural and cultural assets. One form of legislation on the protection and conservation of heritage is the Paris Convention of November 1972 which, for the first time, brought to public attention the idea of World Heritage. Romania adopted the convention by Decree No. 187/1990. Since then, our country has managed to list eight UNESCO cultural and natural sites and with the promulgation of Law No. 410 of December 29, 2005, on the protection of intangible cultural heritage, it registered six other heritage elements, the Romanian culture thus occupying a well-deserved place among the cultures of the world. The 1972 Convention is important due to the impetus was given to the countries of the world to preserve, protect and promote their national values, but also to place them among other world property of exceptional value.

Noțiunea de patrimoniu cultural al omenirii este relativ recentă, însă protecția și conservarea acesteia datează îndeosebi din perioada Renașterii. De-a lungul timpului, acest gen de inițiative au fost susținute legislativ, ceea ce a oferit un cadru legal, implicit obligația de a proteja și salva resursele naturale și culturale excepționale ale omenirii. O formă de legislație privind protecția și conservarea patrimoniului este Convenția de la Paris din noiembrie 1972 care, pentru prima dată, a adus în atenția publicului ideea patrimoniului mondial. România a adoptat Convenția prin Decretul nr. 187 din 1990. De atunci, ţara noastră a reușit să înscrie pe Lista UNESCO un număr de 8 situri culturale și naturale, iar o dată cu promulgarea Legii nr. 410 din 29 decembrie 2005 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, a înscris alte 6 elemente de patrimoniu, cultura românească ocupând astfel un binemeritat loc printre culturile lumii. Convenţia din 1972 este importantă prin impulsurile date statelor lumii în a-și conserva, proteja și promova valorile naţionale, dar și a le înscrie într-un circuit universal de bunuri cu valoare excepţională.