Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
850 20 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-11-16 21:02 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
741/744:725(478-25) (1) |
Desen. Design. Artă aplicată și meserii de artă (336) |
Arhitectură (636) |
SM ISO690:2012 ŞIBAEV, Dmitri. Chișinăul în desenele artiștilor plastici Leonid Grigorașenco, Emil Childescu și Ion Serbinov. Aspecte istorice. In: Arta , 2018, nr. 1(AV), pp. 137-141. ISSN 2345-1181. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta | ||||||
Numărul 1(AV) / 2018 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136 | ||||||
|
||||||
CZU: 741/744:725(478-25) | ||||||
Pag. 137-141 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Albumul cu desene ale unui artist plastic poate fi comparat cu un registru în care sunt fixate, într-un limbaj vizual, gândurile, observațiile și trăirile personale. Artistul transfigurează experiența empirică pe hârtie, creând un spațiu subiectiv şi propriul univers artistic. Pentru a percepe mai pronunțat acest spațiu imaginar, este important de a-l raporta la spațiul fizic în care trăiește și activează plasticianul, în special la locul său de trai. Autorul a ales trei pictori chișinăuieni, de diverse generații, cu viziune plastică clasică, figurativă, în desenele cărora este reflectat genius loci al orașului Chişinău – Leonid Grigoraşenco, Emil Childescu şi Ion Serbinov. Astfel, L. Grigorașenco fixează, în desenele sale, obiecte şi detalii arhitecturale, locuri pitoreşti şi vedute ale Chișinăului anilor ’60 ai sec. al XX-lea. El construiește forma cu creionul colorat, ale cărui hașuri se întind cu nuanțe transparente de culoare, ce se contopesc ori se suprapun pe culoarea hârtiei. Spre deosebire de L. Grigorașenco, E. Childescu parcă se grăbește şi nu se oprește pentru a analiza, atât de contemplativ, forma ori factura. El creează o structură compozițională grafică și deja acestei structuri sunt subordonate starea și atmosfera desenului. La Ion Serbinov finalitatea lucrărilor este definită intuitiv și nu rațional, fiind atinsă atunci când artistul decide că a exprimat starea naturii în raport cu impresia personală, lăsând loc de interpretare pentru privitor. Această metodă artistică conferă lucrărilor aparent nefinisate un aspect de legeritate, reprezentând un dialog instantaneu cu ambianţa Chişinăului.. |
||||||
Cuvinte-cheie spațiu urban, arhitectură, creion, compoziţie, structura, Leonid Grigoraşenco, Emil Childescu, Ion Serbinov. |
||||||
|