Crama: de la construcție utilitară la obiect arhitectural personalizat în reflecția istoriografică
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
849 17
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-28 19:03
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
663.283:725.2 (1)
Vin. Producerea vinului. Oenologie (444)
Arhitectură (636)
SM ISO690:2012
TRIFAN, Aurelia. Crama: de la construcție utilitară la obiect arhitectural personalizat în reflecția istoriografică. In: Arta , 2018, nr. 1(AV), pp. 127-136. ISSN 2345-1181.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Arta
Numărul 1(AV) / 2018 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136

Crama: de la construcție utilitară la obiect arhitectural personalizat în reflecția istoriografică

Winery: from utilitarian construction to architectural object personalized in historiographical reflection

CZU: 663.283:725.2

Pag. 127-136

Trifan Aurelia
 
Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 21 august 2018


Rezumat

Dezvoltarea intensă a viticulturii şi vinificaţiei de-a lungul secolelor a fost însoțită de introducerea în practică a diferitor instalații pentru prelucrarea strugurilor și a unor tehnologii vinicole, generând în consecință forme stabile de construcții – cramele, care au evoluat în timp. În istoriografie este evidențiată prezența unor construcţii vitivinicole, care marchează arhitectura tradiţională legată de practicarea străvechii ocupaţii, dar și arhitectura stilistică profesională atribuită cramelor începând cu sec. al XIX-lea. Arhitectura cramelor din a doua jumătate a sec. al XX-lea, reprezentată de întreprinderile sovietice de vinificație, este discutată doar în contextul arhitecturii industriale în general, caracterizată printr-un realism socialist axat pe standardizare, tipizare și utilizare a elementelor structurale prefabricate. Abordarea științifică a cercetării în domeniul arhitecturii inovatoare a cramelor contemporane se bazează pe publicațiile arhitecților și ale istoricilor de artă și arhitectură de peste hotare, vizând transformările actuale și determinându-le ca fenomen global corespunzător unei următoare etape de tranziție. Tratarea subiectului integrării cramelor autohtone în acest proces este susținută prin proiectele arhitecturale realizate și lucrările publicate recent, în care sunt analizate principalele direcții de dezvoltare a complexurilor vitivinicole din Republica Moldova sub influența inovărilor sociale.

The intense development of viticulture and winemaking has been accompanied over the centuries by the introduction of various equipment for the processing of grapes and winemaking technologies, thus generating stable forms of construction known as wineries, which have evolved over time. The historiography highlights the presence of wine-making constructions, which mark the tradition of architecture related to the practice of the old occupation, as well as the professional stylistic architecture attributed to the wineries from the nineteenth century. The architecture of wineries in the second half of the twentieth century, represented by the Soviet winemaking enterprises, is discussed only in the context of industrial architecture in general, characterized by a socialist realism focused on standardization, typification and use of prefabricated structural elements. The scientific approach toof the research in the field of innovative architecture of contemporary wineries is based on the publications of architects and art and architecture historians from abroad, regardingrelated to current transformations and determining them as a global phenomenon corresponding to a next stage of transition. The treatment of the topic of integration of local wineries in this process is supported by the architectural projects carried out and the recently published works, which analyze the main directions of development of the winemaking complexes of the Republic of Moldova under the influence of the social innovation

Cuvinte-cheie
criterii tipologice, arhitectură stilistică, arhitectură inovatoare, obiect de artă,

arhitectură tradiţională, atractivitate turistică, globalizare.