Câteva observații privind administrarea cetăților dacice din Munții Orăștiei înscrise în Listapatrimoniului mondial UNESCO
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
752 4
Ultima descărcare din IBN:
2022-01-04 14:07
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
[008+351.853:902/904](498) (1)
Civilizație. Cultură. Progres (820)
Activități specifice administrației publice (1080)
Arheologie (937)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097)
Vestigii culturale ale diferitelor perioade istorice (3383)
SM ISO690:2012
BÂRCĂ, Vitalie. Câteva observații privind administrarea cetăților dacice din Munții Orăștiei înscrise în Listapatrimoniului mondial UNESCO. In: Plural. History, Culture, Society, 2018, nr. 2, pp. 78-111. ISSN 2345-1262.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Plural. History, Culture, Society
Numărul 2 / 2018 / ISSN 2345-1262 /ISSNe 2345-184X

Câteva observații privind administrarea cetăților dacice din Munții Orăștiei înscrise în Lista
patrimoniului mondial UNESCO

CZU: [008+351.853:902/904](498)

Pag. 78-111

Bârcă Vitalie
 
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca
 
 
Disponibil în IBN: 8 februarie 2019


Rezumat

In 1990, Romania signed the Convention concerning the protection of the World Cultural and Natural Heritage, adopted by UNESCO in 1972. Nevertheless, the effective enforcement of the Convention occurred only in 2000, when the government approved measures for the protection of the historical monuments on the World Heritage List. After 2000, various laws on the management, preservation and protection of the monuments on the World Heritage List were issued. Some of the provisions of these laws have not been applied or complied with, which made that some of the Dacian fortresses lacked to have a legal administrator, further resulting in the monuments decay. Presently, there are no management plans for six Dacian fortresses. In addition to this lack of management plans there is the lack of managers for these monuments, but also the lack of management plans and minimal short-term strategies that would solve stringent issues. Another issue is that the Romanian authorities failed to resolve problems related to the permanent security of the monuments. The only Dacian fortress from the Orăștiei Mountains to benefit from 24/24-security services is Sarmizegetusa Regia, which is under the administration of the District Council of Hunedoara. Therefore, the phenomenon of the archaeological poaching and deliberate destruction disappeared completely in the area of Sarmizegetusa Regia. Not the same applies for the remaining fortresses, where the destruction, vandalism and archaeological poaching may be still found and not rarely. In almost all these fortresses, there are buildings in ruin and walls dislodges on several parts. Access routes to some of these Dacian fortresses are inadequate and vegetation in these unmanaged sites has invaded the monuments. The poor state of these fortresses is due to the fact they are managed by no one. Also, the legal status of the land on which the mentioned monuments lay and its registration has not been clarified until now alongside with the land mapping, the establishment of competent agents to manage UNESCO remains; the inclusion of the monuments and protection areas in the PUZ (Regional Urban Plan) and PUG (General Urban Plan) type documentations of the administrative-territorial units within the range of which lie respective monuments and documentation for the draft of large scale feasibility studies for each fortress were not prepared and drafted. At Sarmizegetusa Regia things have changed for the better in the last 5 years, while discrepancies between this site and those unmanaged are increasingly more visible. There were set up: the Administration of the historical monument of Sarmizegetusa Regia, constant security/surveillance, video surveillance; a Consulting Scientific Council was created and a regulation for visiting the site was drafted and enforced. There were established visiting routes and created explanatory panels with texts in Romanian and English for each monument, while in the pavilion from the access to the site may be purchased adequate informative materials. The access road to Sarmizegetusa Regia was upgraded. The County Council of Hunedoara also finances archaeological excavations. Past all these positive things, there is a series of aspects that still require remedy. Amongst, the dislodgement of the constructional block and elements on certain parts of the fortification walls, the issue of the trees that fall onto the monument and the lack of management plans. The poor state in which lay part of these universal interest monuments reveals that the Romanian state, through the Ministry of Culture and National Identity, whose purpose, among others, is to protect the cultural heritage, shows nothing but contempt and total disinterest for these fortresses. The inactivity and lack of action of the state central authorities, added by opposition in transferring the management of the fortresses left in ruin to other institutions are revolting and prove the lack of vision, responsibility and respect for these unique monuments that belong to the universal heritage

După anul 2000 au fost elaborate diverse legi privind administrarea, conservarea și protejarea monumentelor din Lista patrimoniului mondial. Unele dintre prevederile acestor legi nu au fost însă aplicate sau respectate, fapt ce a contribuit ca unele dintre cetățile dacice să ajungă în situația să nu aibă un administrator legal, iar monumentele să se degradeze. Până la această dată nu au fost elaborate planurile de management ale celor șase cetăți dacice. La această lipsă a planurior de management se adaugă lipsa managerilor pentru aceste monumente și lipsa unor planuri de gestiune, precum și inexistența unei minime strategii pe termen scurt, care să rezolve problemele stringente. O altă problemă nerezolvată de către autoritățile române este legată de paza permanentă a monumentelor. Singura cetate dacică din Munții Orăștiei care beneficiază de servicii de pază 24/24 ore este Sarmizegetusa Regia, care se află în administrarea Consiliului Județean Hunedoara; ca urmare, braconajul arheologic și distrugerile deliberate au dispărut complet în zona Sarmizegetusei Regia. Nu același lucru se poate spune despre celelate cetăți, unde distrugerilie, actele de vandalism și braconajul arheologic mai sunt întâlnite deseori. În mai toate aceste cetăți întâlnești construcții care se ruinează și ziduri dislocate în mai multe locuri. Căile de acces la unele cetăți dacice nu sunt amenajate, iar vegetația din aceste situri neadministrate a pus stăpânire pe monumente. Situația precară din aceste cetății este datorată faptului că acestea nu sunt în administrarea nimănui. Nu au fost rezolvate până acum: clarificarea regimului juridic al tuturor terenurilor pe care se află monumentele menționate și luarea în evidență a acestora; cadastrarea terenurilor; stabilirea titularilor dreptului de administrare a vestigiilor UNESCO; cuprinderea monumentelor și a zonelor de protecție în documentațiile de tip PUZ și PUG ale unităților administrativteritoriale pe raza cărora se află monumentele respective; elaborarea documentației pentru întocmirea unor studii de fezabilitate de amploare pentru fiecare cetate în parte. La Sarmizegetusa Regia lucrurile s-au schimbat în bine în ultimii cinci ani, iar discrepanțele dintre acest sit administrat și siturile neadministrate sunt tot mai vizibile. A fost înființată Administrația Monumentului Istoric Sarmizegetusa Regia, a fost instituită o pază/supraveghere permanentă, o supraveghere video, a fost creat un Consiliu științific consultativ și a fost elaborat și pus în practică un regulament de vizitare a sitului. Au fost stabilite trasee de vizitare și instalate panouri explicative cu texte în română și engleză pentru fiecare monument în parte, iar la pavilionul de la intrarea în sit pot fi achiziționate materiale informative adecvate. Drumul care face accesul spre Sarmizegetusa Regia a fost modernizat. Consiliul Județean Hunedoara sprijină financiar și cercetărie arheologice. Dincolo de toate aceste lucruri pozitive, există și o serie de aspecte ce trebuie remediate: dislocarea blocurilor și elementelor constructive pe anumite porțiuni ale zidului fortificației, problema arborilor care cad peste monument, lipsa planurilor de management etc. Situația precară în care au ajuns o parte dintre aceste monumente de interes universal relevă faptul că statul român în persoana Ministerului Culturii și Identității Naționale, care are misiunea de a proteja patrimoniul cultural, dă dovadă de dispreț și de un dezinteres total față de aceste cetăți. Inactivitatea autorităților centrale ale statului, reticența lor de a da spre administrare cetățile fără stăpân altor instituții sunt revoltătoare și indică o lipsă de viziune, de responsabilitate și de respect în raport cu aceste monumente unice aparținând patrimoniului universal..  

Cuvinte-cheie
heritage, monuments, UNESCO, Dacian fortresses, Orăștiei Mountains, Bănița, Costești-Blidaru, Costești-Cetățuie, Piatra Roșie, Sarmizegetusa Regia, Căpâlna., UNESCO, Bănița, Costești-Blidaru, Costești-Cetățuie, Piatra Roșie, Sarmizegetusa Regia, Căpâlna.,

patrimoniu, monumente, cetățile dacice, Munții Orăștiei