The dance culture of Moldavian Ceangǎu ethnographic group belongs to the Eastern Hungarian dance dialect. In certain villages, people could be familiar with 30 or 40 types of chain and couple dances with simple structures. The origin of these strophic, motive repeating dances with periodical structures could be traced back to Romanian, Moldavian, Bulgarian, Ukrainian, German and Polish interactions. I have researched the Ceangǎu Roman Catholic ethnographic group with Hungarian origin in Moldova as part of Romania since 2012. During the fieldworks, I have visited more communities in Bacǎu County, and I focused on their social system, dance life and dance repertoire. In present as doctoral student, I analyse the formal, stylistic, functional, and contentual changes of dances in only one village, it is called Arini, in the period of 1940’–2010’. Beside this, I would like to get answer to the following questions: a) How the dance culture and the local community could be connected?; b) What kind of effects have the macro and micro historical processes got to the dance as a complex sociocultural practice?; c) How can we apply the theory of structural functionalism during a dance anthropological research?.

Cultura dansului grupului etnografic moldovenesc al ceangăilor aparţine dialectului de dans maghiar estic. În anumite sate, oamenii ar putea cunoaşte în jur de 30 sau 40 de tipuri de dansuri în linie sau perechi cu figuri simple. Aceste dansuri strofice, dansuri cu motive repetate şi structuri periodice, ar putea sa-şi aibă originea în interacţiunile româneşti, moldoveneşti, bulgare, ucrainene, germane şi poloneze. Autorul a cercetat grupul etnografic romano-catolic ceangăii de origine maghiară în Moldova, ca parte a României din 2012. În timpul lucrărilor în teren, autorul a vizitat mai multe comunităţi din judeţul Bacău şi s-a concentrat asupra sistemului lor social, a dansului şi a repertoriului de dans. În prezent, în calitate de doctorand, analizează schimbările formale, stilistice, funcţionale şi de conţinut ale dansurilor doar într-un singur sat, numit Arini, în perioada 1940–2010. În afară de aceasta, ar dori să primească răspuns la următoarele întrebări: a) Cum ar putea fi conectată cultura dansului cu comunitatea locală?; b) Ce fel de efecte au procesele macro şi micro-istorice asupra dansului ca o practică socioculturală complexă?; c) Cum putem aplica teoria funcţionalismului structural în timpul unei cercetări antropologice a dansului?.