Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
706 8 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-05-01 21:44 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
069.42:281.2(470) (1) |
Muzee. Expoziții permanente (507) |
Islam (115) |
SM ISO690:2012 КРУПЕНКО, Андрей, ПЯТНИЦКИЙ, Юрий. Реставрация и атрибуция иконы «Богоматерь Умиление» (Новое приобретение византий-ского собрания Эрмитажа). In: Tyragetia. Serie nouă, 2016, nr. 2(25), pp. 327-334. ISSN 1857-0240. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Tyragetia. Serie nouă | |||||||
Numărul 2(25) / 2016 / ISSN 1857-0240 /ISSNe 2537-6330 | |||||||
|
|||||||
CZU: 069.42:281.2(470) | |||||||
Pag. 327-334 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
După căderea puternicului Imperiu Bizantin (1453), zugravii de aici au păstrat şi au extins tradiţiile picturii bizantine de icoane prin inovări tehnice şi iconografice. Aceste tradiţii post-bizantine dăinuie până în prezent, despre aceasta mărturisind lucrările faimosului zugrav grec Manolis Betinakis. În istoria picturii de icoane postbizantină din a II-a jumătate a secolului al XV-lea şi până în secolul XXI, operele de artă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea n-au prea atras atenţia specialiştilor în studiul artelor. Pentru colecţionarii de până la revoluţia rusă din 1917, icoanele din această perioadă erau considerate lucrări contemporane, iată de ce colecţia de icoane a Ermitajului, care s-a constituit exclusiv din piese particulare, de muzeu şi publice, conţine un număr modest de lucrări din atelierele Greciei şi ale Peninsulei Balcanice, datate din secolul al XIX-lea. În ultimele decenii această deficienţă este completată prin achiziţii de la persoane particulare a unor icoane atractive, executate în mănăstirile de pe Muntele Athos, din Palestina, din Balcani şi din atelierele de pe Insulele Ionice. Una dintre aceste icoane – „Maica Domnului Înduioşare” a fost achiziţionată în anul 2013, pe ea fiind reprezentată Fecioara Maria, până la brâu, cu Pruncul în braţe, care îşi lipeşte obrazul de faţa Maicii Sale. În registrul superior al icoanei, Maica Domnului este încoronată de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, reprezentaţi în statură plină, ţinând în mâini medalioane aurite cu monograma numelui ei „МР ӨY”, de culoare neagră. Nimburile aurite ale arhanghelilor sunt marcate cu siglele „М” şi „G”, iar în dreapta Pruncului este înscrisă monograma „IC XC”. Icoana conţine pierderi majore de strat pictural şi grund, o crăpătură pe verticală şi mai multe fisuri. Din considerentele că pictorii din secolul XX utilizau deseori materiale „atipice” experimentând cu vopsele solubile în apă şi lacuri color, Comisia de Restaurare a Ermitajului a hotărât de a folosi acest prilej pentru elaborarea metodicii şi stabilirea materialelor optime în restaurarea picturii cretane şi a celei balcanice de la mijlocul sec. XIX şi a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În icoana din colecţie, se disting trăsăturile artei cretane şi ale celei balcanice. Comparativ cu tipul iconografic tradiţional „Maica Domnului Înduioşare”, celebru în arta bizantină din secolul al VII-lea, în icoana discutată diferă poziţia Pruncului şi a mâinilor Născătoarei de Dumnezeu. Din punctul de vedere al compoziţiei şi al detaliilor iconografice în icoana se disting multiple analogii cu lucrările meşterilor bulgari din secolul al XIX-lea. Se remarcă şi tangenţe dintre icoanele zugrăvite cu xilografiile şi gravurile în care este reprezentată această imagine. Pornind de la rezultatele expertizei tehnice a pigmenţilor şi din analogiile iconografice, icoana a fost zugrăvită la mijlocul secolului al XIX-lea într-un atelier din Peninsula Balcanică. |
|||||||
Cuvinte-cheie Богоматерь Умиление, Поствизантийская иконопись, Местные иконные мастерские XIX века, ксилография, Балканский полуостров |
|||||||
|