Estonia is often seen as a model student among the post-communist countries. Many renowned think tanks and organizations measuring the quality of democracy (e.g., Freedom House, Varieties of Democracy, Bertelsmann Foundation) often give Estonia the highest scores in the region. However, the seemingly spotless façade hides growing tensions and emergent contradictions. The current paper will focus on the two most worrisome trends that have become evident in recent years, if not even earlier: (1) the limited success in integrating the large Russian-speaking minority and (2) the rise of the populist radical right. The failure to integrate the ethnic minorities would increase frustration and political alienation among Russian speakers, making it more difficult to build a healthy, cohesive democratic community. However, the rise of the populist radical right, namely the remarkable electoral success of EKRE (Estonian Conservative People’s Party), has proven to be a bigger challenge because it demonstrates that many Estonians are deeply dissatisfied with how democracy works in their country. The article discusses whether it would be possible for dissatisfied Estonians and Russians to join forces to challenge the current liberal democratic model in Estonia. The analysis shows that even if the initial attempts have failed, one could not entirely rule out that prospect.

Estonia este deseori văzută ca un „elev-model” printre statele post-comuniste. Multe dintre renumitele think tank-uri și organizații care măsoară calitatea democrației (de exemplu, Freedom House, Varieties of Democracy, Bertelsmann Foundation) îi acordă, în mod frecvent, Estoniei cele mai înalte calificative din regiune. Totuși, această fațadă aparent imaculată ascunde tensiuni tot mai mari și contradicții emergente. Prezentul articol se axează pe cele două tendințe deosebit de îngrijorătoare care au devenit evidente în ultimii ani, dacă nu chiar mai devreme: (1) succesul limitat al integrării importantei minorități rusofone în societatea estoniană și (2) recrudescența extremei drepte populiste. Eșecul integrării minorităților etnice ar putea duce la creșterea frustrării și înstrăinării politice în rândurile comunității rusofone, făcând mai dificilă sarcina construirii unei comunități democratice sănătoase, unite și consolidate. Cu toate acestea, creșterea influenței dreptei populiste și radicale, anume succesul electoral remarcabil al partidului EKRE (Partidul Conservator Popular Estonian) s-a dovedit a fi chiar o provocare mai importantă, deoarece acest fapt demonstrează că mulți estonieni sunt profund nemulțumiți de modul în care funcționează democrația în țara lor. Articolul discută, în ce măsură ar fi posibil scenariul, în care estonienii și rușii nemulțumiți de situația actuală și-ar putea uni forțele pentru a pune sub semnul întrebării actualul model de democrație liberală din Estonia. Analiza noastră demonstrează că, chiar dacă încercările inițiale de a face acest lucru au eșuat, un asemenea scenariu nu poate fi completamente exclus, în viitor.