Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
75 0 |
SM ISO690:2012 GÎŢU, Lora, BIVOL, Grigore, COCIMARU, Ion. Aspectele clinice ale deficitului de fier prelatent la adolescente în practica medicului de familie. In: Buletin de Perinatologie, 2018, nr. 4(80), pp. 88-89. ISSN 1810-5289. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin de Perinatologie | ||||||
Numărul 4(80) / 2018 / ISSN 1810-5289 | ||||||
|
||||||
Pag. 88-89 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere: Adolescenţa este perioada cu risc sporit pentru instalarea defi citului de fi er (DF), fi ind cea mai frecventă cauză a anemiilor (80-85%). DF prelatent are un debut insidios, iar manifestările clinice sunt subtile, criteriul de diagnostic fi ind aprecierea feritinei serice. Medicul de familie este specialistul care supraveghează starea de sănătate a adolescenţilor, fi ind cel mai frecvent solicitat, cu orice problemă de sănătate, în mod oportun, poate aprecia riscul pentru defi citul de fi er. Material şi metode: În studiul randomizat au fost incluse 220 de adolescente, cu vârsta medie 16,9±0,04 ani, care au fost investigate sociologic, clinic şi paraclinic. Examenul clinic focusat a evidenţiat sindroamele anemic şi sideropenic, iar cel paraclinic – determinarea feritinei, transferinei, fi erului seric şi hemoglobinei (Hb). Conţinutul feritinei serice mai jos de 10 ηg/ml, cu nivelurile fi erului seric şi hemoglobinei în limitele normei, a apreciat lotul adolescentelor cu defi cit de fi er prelatent. Rezultate şi discuţii: Din lotul total de 220 de subiecţi, cu indicatorii sangvini în limitele normei au fost 114 adolescente (51,8%), cu defi cit de fi er prelatent – 68 de adolescente (30,9%), în stadiul latent – 22 (10%) şi cu anemie feriprivă – 16 adolescente (7,27%). Valorile-limită ale concentraţiei feritinei serice au fost de la 3 la 114,1 ηg/l, concentraţia medie fi ind de 16,6±1,19 ηg/l, iar valori sub normă a feritinei s-au înregistrat chiar şi la concentraţii ale Hb de 130-139 g/l, media fi ind 1,4±0. Cele mai evidente şi diverse manifestări clinice au fost identifi cate la subiecţii cu DF anemic, urmate de cei cu DF latent şi prelatent. La adolescentele cu DF prelatent, semnele sindromului anemic s-au înregistrat în 8,8±7,16% – 2,9±1,34% cazuri. Cel mai frecvent s-a constatat cefaleea şi dispnee la efort fi zic – câte 8,8±1,16%, paloarea tegumentelor şi dereglarea somnului – câte 7,4±1,62%, slăbiciuni generale – 5,9±1,99%, labilitatea emoţională – 4,4±1,25%, ameţeli, obosea lă şi tahicardie – câte 2,9±1,34% dintre cazuri. Sindromul sideropenic a fost consemnat mai frecvent, inclusiv : părul friabil – 60,3±6,76%, unghii fragile (koilonichie) – 54,4±8,53%, pervertirea mirosului – 51,5±9,15%, piele uscată – 36,8±10,62, ragade – 20,6±9,8%, gargumente intestinale – 17,6±9,35%, glosită –16,2±9,08%, pervertirea poftei de mâncare – 13,2±8,44, fi suri calcaniene – 11,8±8,06% şi disfagie sideropenică în 2,9±4,34%. Concluzii: În stadiul prelatent al defi citului de fi er manifestările clinice sunt modeste, cu prevalarea semnelor uşoare ale sindromului sideropenic, la care medicul de familie trebuie să fi e vigilent. Testul la feritină a fost cel mai sensibil şi informativ în diagnosticarea DF. |
||||||
Cuvinte-cheie adolescente, defi cit de fi er prelatent, feritină, medic de familie, adolescent girls, iron defi ciency, Ferritin, family doctor |
||||||
|