Introducere: Adolescenţa este perioada cu risc sporit pentru instalarea defi citului de fi er (DF), fi ind cea mai frecventă cauză a anemiilor (80-85%). DF prelatent are un debut insidios, iar manifestările clinice sunt subtile, criteriul de diagnostic fi ind aprecierea feritinei serice. Medicul de familie este specialistul care supraveghează starea de sănătate a adolescenţilor, fi ind cel mai frecvent solicitat, cu orice problemă de sănătate, în mod oportun, poate aprecia riscul pentru defi citul de fi er. Material şi metode: În studiul randomizat au fost incluse 220 de adolescente, cu vârsta medie 16,9±0,04 ani, care au fost investigate sociologic, clinic şi paraclinic. Examenul clinic focusat a evidenţiat sindroamele anemic şi sideropenic, iar cel paraclinic – determinarea feritinei, transferinei, fi erului seric şi hemoglobinei (Hb). Conţinutul feritinei serice mai jos de 10 ηg/ml, cu nivelurile fi erului seric şi hemoglobinei în limitele normei, a apreciat lotul adolescentelor cu defi cit de fi er prelatent. Rezultate şi discuţii: Din lotul total de 220 de subiecţi, cu indicatorii sangvini în limitele normei au fost 114 adolescente (51,8%), cu defi cit de fi er prelatent – 68 de adolescente (30,9%), în stadiul latent – 22 (10%) şi cu anemie feriprivă – 16 adolescente (7,27%). Valorile-limită ale concentraţiei feritinei serice au fost de la 3 la 114,1 ηg/l, concentraţia medie fi ind de 16,6±1,19 ηg/l, iar valori sub normă a feritinei s-au înregistrat chiar şi la concentraţii ale Hb de 130-139 g/l, media fi ind 1,4±0. Cele mai evidente şi diverse manifestări clinice au fost identifi cate la subiecţii cu DF anemic, urmate de cei cu DF latent şi prelatent. La adolescentele cu DF prelatent, semnele sindromului anemic s-au înregistrat în 8,8±7,16% – 2,9±1,34% cazuri. Cel mai frecvent s-a constatat cefaleea şi dispnee la efort fi zic – câte 8,8±1,16%, paloarea tegumentelor şi dereglarea somnului – câte 7,4±1,62%, slăbiciuni generale – 5,9±1,99%, labilitatea emoţională – 4,4±1,25%, ameţeli, obosea lă şi tahicardie – câte 2,9±1,34% dintre cazuri. Sindromul sideropenic a fost consemnat mai frecvent, inclusiv : părul friabil – 60,3±6,76%, unghii fragile (koilonichie) – 54,4±8,53%, pervertirea mirosului – 51,5±9,15%, piele uscată – 36,8±10,62, ragade – 20,6±9,8%, gargumente intestinale – 17,6±9,35%, glosită –16,2±9,08%, pervertirea poftei de mâncare – 13,2±8,44, fi suri calcaniene – 11,8±8,06% şi disfagie sideropenică în 2,9±4,34%. Concluzii: În stadiul prelatent al defi citului de fi er manifestările clinice sunt modeste, cu prevalarea semnelor uşoare ale sindromului sideropenic, la care medicul de familie trebuie să fi e vigilent. Testul la feritină a fost cel mai sensibil şi informativ în diagnosticarea DF.

Introduction: Adolescence is the high-risk period of iron defi ciency (ID), which is the most common cause of anemia (80-85%). Prelatent ID is insidious in its onset with moderate clinical manifestations, whereas the assessment of serum ferritin is the only diagnostic criterion. Family doctor is the specialist who monitors the health condition of adolescents, being the most frequently addressed to, regarding any kind of health problem and who can timely assess the risk of iron defi ciency. Materials and methods: 220 adolescent girls, aged 16.9±0.04 years old, were included in a randomized study. They were sociologically, clinically and paraclinically investigated. The focus clinical examination showed anemic and sideropenic syndromes, whereas the paraclinical examination determined the level of ferritin, transferrin, serum iron and hemoglobin (Hb). The serum ferritin content below 10 ηg/ml with iron serum and hemoglobin levels within normal limits has identifi ed the teenage group with prelatent iron defi ciency. Results and discussions: Of the total group of 220 patients, therewere 114 adolescents (51.8%) with blood indices within normal levels, 68 adolescents (30.9%) with prelatentiron defi ciency, 22 cases (10%) with latent ID and 16 adolescents (7.27%) presented iron defi ciency anemia. The limit values of serum ferritin concentration ranged from 3 to 114.1 ηg/ml, the mean concentration being 16.6±1.19 ηg/ml, and low ferritin values have been recorded evenin concentrations of 130-139 g/l, the average values being of 4,5±2.67ηg/ml. The most obvious and various clinical manifestations were identifi ed in patients with anemic ID, followed by those with latent and prelatent ID. Signs of anemic syndrome were recorded in 8.8±7.16% – 2.9±1.34% of adolescents with prelatent ID. The most commonly found were the headache and dyspnea to physical exertion in 8.8±1.16% cases, pale skin and sleeping disorders in 7.4±1.62% of cases, general weaknesses – 5.9±1.99%, emotional lability – 4.4±1.25%, dizziness, fatigue and tachycardia in each 2.9±1.34% of every cases. Sideropenic syndrome was reported more commonly as: brittle hair – 60.3±6.76%, fragile nails – 54.4±8.53%, smell distortion – 51.5±9.15%, dry skin – 36.8±10.62, ragades – 20.6±9.8%, intestinal garguimente – 17.6±9.35%, glossitis– 16.2±9.08%, taste disorders – 13,2±8.44, calcaneal cracks – 11.8±8.06% and siderophenic dysphagia at 2.9±4.34%. Conclusions: The clinical manifestations are quite modest within prelatent iron defi ciency stage, with predominance of mild signs of sideropenic syndrome, to which the family doctor should be vigilant. The ferritin test was the most sensitive and informative in iron defi ciency diagnosis.