„Chestiunea basarabeană” constituie unul dintre numeroasele conflicte etno-teritoriale nerezolvate, care și-a pus amprenta asupra relațiilor româno-ruse precum și supra stabilității regionale din Europa de Est pentru mai bine de un secol și jumătate. Așa cum se întâmplă de cele mai dese ori în astfel de situații, disputa politică ruso-română asupra Basarabiei s-a transferat încă de la început în domeniul cultural, inclusiv cel al istoriografiei. Obiectivul articolui îl constituie investigarea modului în care politica României în „chestiunea basarabeană” în perioada comunistă, când țara, în calitate de membru al blocului de Est, nu a putut recurge la o confruntare politică deschisă cu Uniunea Sovietică, a influențat discursul istoriografic românesc în această problemă. Pe lângă identificarea etapelor parcurse de discursul istoriografic comunist românesc în chestiunea Basarabiei și analiza factorilor care au influențat particularitățile abordării acestui subiect odată cu aducerea sa în dezbatere publică, articolul examinează, succint, reacția URSS în plan politic și istoriografic la această „abatere” a științei istorice românești de pe „pozițiile marxiste” în problema Basarabiei