Articolul precedent |
Articolul urmator |
107 3 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-16 10:55 |
SM ISO690:2012 COJOCARU, Violeta, COJOCARU, Vladlen. Exigenţe ale compatibilităţii dreptului naţional cu dreptul Convenţiei Europene pentru protecţia drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. In: Simpozionul Internațional “UNIVERSUL ŞTIINŢELOR”, Ed. 7, 7 septembrie 2014, Iași, România. Iași, România: 2014, Ediția 5, p. 36. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Simpozionul Internațional “UNIVERSUL ŞTIINŢELOR” Ediția 5, 2014 |
||||||
Simpozionul "Simpozionul Internațional “UNIVERSUL ŞTIINŢELOR”" 7, Iași, România, Romania, 7 septembrie 2014 | ||||||
|
||||||
Pag. 36-36 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Compatibilitatea este o stare a lucrurilor ce depinde de soluţiile date de om, când obiectivul ce se urmăreşte, în mod conştient, este cel al coexistenţei armonioase a două entităţi, în cazul concret - a dreptului naţional şi a dreptului Convenţiei EDO. Considerăm că termenul de compatibilitate este mai adecvat pentru a arăta concordanţa actelor normativ - juridice şi a jurisprudenţei naţionale cu dreptul Convenţiei EDO, în consecinţă, termenul de „neconcordanţă” a art.4 din Constituţia Republicii Moldova are sensul de incompatibilitate. Obligaţia de compatibilitate se plasează undeva între politic şi juridic, căci de voinţa politică depinde modificarea unor norme incompatibile, dar şi de celelalte organe ale statului ce desfăşoară activităţi în domeniul executiv şi judecătoresc, căci toate aceste organe realizează sarcina statului de a respecta drepturile garantate persoanelor de către Constituţie şi Convenţia EDO. Realizarea acestei sarcini nu ar fi posibilă dacă activitatea autorităţilor nu s-ar axa pe o metodologie comună privind obiectivele, metodele şi rezultatele asigurării compatibilităţii dreptului intern cu dreptul Convenţiei EDO. Pentru realizarea compatibilităţii este relevantă poziţia specială pe care o are Convenţia EDO, comparativ cu alte tratate internaţionale, în cadrul sistemului dreptului intern al statului semnatar, când teoretic fiind recunoscută ca supralegislativă, de fapt i se atribuie o poziţie echivalentă cu cea a Constituţiei şi explicaţia acestei poziţii rezidă în caracterul specific al Convenţiei EDO, care reglementează domenii de natură evident constituţională. Constituţionalitatea normelor de drept intern şi compatibilitatea cu normele Convenţiei EDO pot coexista graţie caracterului subsidiar şi complementar al Convenţiei EDO în raport cu dreptul naţional. În acest context s-a constatat că deşi există această interconexiune în sensul, că normele declarate constituţionale sunt şi compatibile cu Convenţia EDO, totuşi, această teză nu poate fi presupusă a acţiona în mod automat, căci controlul de constituţionalitate arată compatibilitatea normelor juridice de drept intern cu Constituţia, fapt subliniat în mai multe rânduri de Curtea Constituţională a Republicii Moldova. |
||||||
Cuvinte-cheie compatibilitate, conformitate, non-contradicţie |
||||||
|