The purpose of this presented paper is determining the main indicators of soil fertility of typical chernozems in the Northern part of Moldova, by the Near Infrared Reflectance Spectroscopy method, used as a rapid and cost-effective analytical tool for the assessment and monitoring of their quality over time. The study was carried out in the fields of 10 districts in the northern area of Republic of Moldova. For the analysis of the agrophysical and agrochemical soil properties, a total of 16 soil profiles cultivated with different agricultural crops (winter wheat, corn, winter barley, sunflower, soybean, peas, sugar beet) and a soil profile from a fallow land were taken. Data on soil texture (clay, silt and sand fractions) do not show large differences between the sampling regions and the depth of the soil layer. On average, physical clay content is 53-64%, and fine clay content is 35-44%. The humus content varies between 3.48-4.85% in the arable soil layer and between 2.69-4.80% in the 25-50 cm sub-arable layer. The total nitrogen content in the investigated soils correlates with the humus content. The higher the humus content, the higher the total nitrogen content. Total N content ranges from 0.28% (chernozem under fallow) to 0.13% (chernozem grown with maize) in the 0-50 cm soil layer. The C:N ratio is equal to 10-11 in the 0-50 cm soil layer and 8-11 in the 50-100 cm layer. The pH values vary between 5.9-7.2 in the 0-50 cm layer and 6.8-8.1 in the 50-100 cm soil layer. Carbonates are accumulated throughout the soil profile. Comparing the results previously obtained on the typical chernozems under fallow land with the results obtained on the arable chernozems investigated in this study, showed that there is a tendency of the humus content decrease by about 2%, especially in the 0-50 cm soil layer, as a result of applied agricultural practices. Simultaneously, degradation processes are amplified, especially through erosion. In this context, the main issue is the need to monitor soil fertility to assess the impact of agricultural management applied by farmers.

Obiectivul cercetării actuale a fost de a determina principalii indicatori ai fertilității cernoziomurilor tipice din zona de Nord a Republicii Moldova. A fost aplicată metoda spectroscopiei de absorbție în regiunea infraroşu apropiat a spectrului electromagnetic, utilizată ca un instrument analitic rapid și cost-efectiv pentru evaluarea și monitorizarea stării de calitate a acestora în timp. Cercetările ştiinţifice au fost efectuate pe terenurile agricole a 10 raioane din zona de Nord a Republicii Moldova. Pentru analiza proprietăților agrofizice și agrochimice ale solului s-au prelevat 16 profile de sol cultivat cu diferite culturi agricole (grâu de toamnă, porumb, orz de toamnă, floarea-soarelui, soia, mazăre, sfeclă de zahăr) și un profil de sol de pe un teren înțelenit. Datele privind textura solului (fracțiunile granulometrice de argilă, praf și nisip) nu prezintă diferenţe mari între regiunile de prelevare și adâncimea stratului de sol. În medie conținutul de argilă fizică pe cernoziomurile tipice arabile constituie 53-64%, iar de argilă fină – 35-44%. Conținutul de humus variază în limitele 3,48-4,85% în stratul arabil de sol și 2,69-4,80% în stratul subarabil 25-50 cm. Conținutul azotului total în solurile cercetate corelează cu conținutul de humus. Cu cât conținutul de humus este mai mare, cu atât și conținutul de azot total se mărește. Conținutul de azot total variază de la 0,28% (cernoziom înțelenit) până la 0,13% (cernoziom cultivat cu porumb) în stratul de sol 0-50 cm. Raportul C:N este egal cu 10-11 în stratul de sol 0-50 cm și 8-11 în stratul 50-100 cm. Valorile pH variază în limitele 5,9-7,2 în stratul 0-50 cm și 6,8-8,1 în stratul 50-100 cm de sol. Carbonaţii sunt acumulaţi pe întreg profilul solului. Compararea rezultatelor obținute anterior pe cernoziomurile înțelenite cu rezultatele obținute pe cernoziomurile arabile tipice cercetate în acest studiu, au arătat că există o tendință de reducere a conținutului de humus cu cca 2%, în special în stratul 0-50 cm de sol, ca rezultat al practicilor agricole aplicate. Concomitent se produce amplificarea proceselor de degradare, în special prin eroziune. În acest context, problema de bază constă în necesitatea monitorizării fertilității solului pentru evaluarea impactului managementului agricol aplicat de fermieri.