În lucrare ne-am propus să urmărim strategiile care definesc atât politeţea negativă, cât şi cea pozitivă în textele dra-matice basarabene moderne. Vom analiza strategiile politeţii la care apelează personajele din opera dramatică Plasatoa-rele a autorului basarabean Constantin Cheianu. Conceptul pragmatic de politeţe depăşeşte cu mult sfera înţelegerii curente a acestui termen. În mod obişnuit, a fi politicos înseamnă a respecta anumite norme de comportament care funcţionează prin tradiţie într-o comunitate dată. Pragmatic, a fi politicos înseamnă a ţine în permanenţă seama de celălalt, a avea sentimentul unei responsabilităţi faţă de colocutor pe tot parcursul interacţiunii verbale. Fiind non-agresivă, politeţea pozitivă funcţionează polar faţă de politeţea negativă. În timp ce politeţea negativă urmăreşte litotizarea comportamentelor nepoliticoase, politeţea pozitivă realizează hiperbolizarea comportamentelor politicoase şi orizontalizarea relaţiei interpersonale

We intend to follow in our work the strategies that define both negative and positive politeness in modern Bessarabian dramatical texts. We will analyze the strategies of politeness used by the dramatical work Plasatoarele, by the Bessarabian author Constantin Cheianu, who formed the proper working corpus. The pragmatic concept of politeness far exceeds the sphere of the current understanding of this term. Typically being polite means to comply with certain rules of behavior that traditionally operate in a given community. The pragmatic concept of politeness exceeds far beyond current understanding of the term. Pragmatic, being polite is to always keep in mind the other, to have a sense of responsibility to colocutor round of verbal interaction. Being non-aggressive, positive politeness works polarly toward negative politeness, while negative politeness pursues the litholization of unpolitical behaviors, positive politeness leads to hyperbolism of polite behaviors and guides the interpersonal relationship.