The importance of the Romanian salt springs for the historical development of the human communities of inland Europe is manifest. Exploited for over eight millennia, and providing world’s earliest evidence for the production of recrystallized salt, the Romanian salt springs also stand out from among other similar sites in Europe on account of their uninterrupted use to this day. These resilient behaviours constitute a reference point for the intangible heritage of mankind. The variegated forms of association between this intangible and the tangible heritage of the Romanian salt springs can offset the often implicit ‘monumental’ criterion for World Heritage inclusion, for which we make a case. In furthering this goal, it is foremost necessary to raise awareness among the local communities and the wider public, as well as the national and international cultural and scientific establishments. We find that for at least the last two decades this direction has been pursued, as evidenced by the increase in interdisciplinary research and highlighting of the role played by the salt springs in the development of the human communities from the respective areas.

Importanța izvoarelor sărate din România pentru dezvoltarea istorică a comunităților umane din interiorul continentului european este indiscutabilă. Exploatate de peste opt milenii și furnizând dovezi pentru cea mai veche producție de sare recristalizată din lume până în prezent, izvoarele sărate din România se disting față de cele similare din alte zone ale Europei prin folosirea lor neîntreruptă până în zilele noastre. Aceste comportamente reziliente constituie un punct de referință pentru patrimoniul intangibil al întregii umanități. Formele diverse de asociere între patrimoniul intangibil și cel tangibil al izvoarelor sărate pot compensa criteriul „monumentalității” necesar de obicei includerii pe Lista patrimoniului mondial. Pentru atingerea acestui scop, este necesară sensibilizarea comunităților locale și a publicului larg, precum și a forurilor culturale și științifice naționale și internaționale. Constatăm că în ultimele două decenii această direcție a cunoscut dezvoltări semnificative, după cum rezultă din intensificarea cercetărilor interdisciplinare și a evidențierii rolului jucat de izvoarele sărate în evoluția comunităților umane din zonele respective.