În acest articol, autorii au urmărit să analizeze un interval mai lung de timp, începând din 1948 (când, în România, a avut loc procesul de naționalizare a întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transport) și până în zilele noastre. În acest context, autorii încearcă să sugereze, prin studiul cifrelor, datelor și cadrului legislativ, pas cu pas, cum a evoluat și de ce industria românească se află, în prezent, la stadiul pe care îl are. Se fac referiri la condițiile care au condus la procesul de naționalizare a industriei și a altor proprietăţi private din economia națională, ajungându-se la concluzia că, în anul 1989, economia României era complet etatizată, iar industria era dezvoltată după alte criterii decât cel al eficienței economice. Astfel, unul dintre criterii era acela al repartizării uniforme pe întreg teritoriul țării a unor obiective industriale care să asigure utilizarea forței de muncă.

In this article, the authors sought to analyse a longer period, since 1948 (when the process of nationalization of industry, banking, insurance, mining and transportation) took place until today. In this context, the authors try to suggest through the study of the figures, the data and the legislative framework, step by step, how it evolved and why the Romanian industry is currently at the stage it is. There are references to the conditions that led to the process of nationalization of the industry and of other private properties in the national economy, concluding that in 1989 the Romanian economy was fully staged and the industry was developed according to other criteria than the economic efficiency. Thus, one of the criteria was the uniform distribution throughout the country of industrial objectives to ensure the use of labour force.