Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
877 12 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-12-11 19:54 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94:726.71(478-22) (1) |
Istoria generală (528) |
Arhitectură (636) |
SM ISO690:2012 CEMÂRTAN, Romeo. Complexul muzeal „Mănăstirea Rupestră Medievală Horodiște”. In: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) , 2016, nr. 25(38), pp. 166-176. ISSN 1857-0054. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) | ||||||
Numărul 25(38) / 2016 / ISSN 1857-0054 | ||||||
|
||||||
CZU: 94:726.71(478-22) | ||||||
Pag. 166-176 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Lucrarea este consacrată multiplelor funcții exercitate de mănăstirea rupestră din Horodiște, în Evul Mediu. Funcțiile religioase, de bază, erau completate prin cele de centru cultural și de apărare. Amplasarea ansamblului rupestru într-un cadru natural accidentat, greu accesibil în timpul războaielor, care au fost destul de multe în secolele XVII-XVIII, facilita transformarea mănăstirii în fortificație militară şi spirituală. Această mănăstire-cetate era parte dintr-un sistem de complexe rupestre localizate în bazinul Nistrului, fiind locuită de călugări-oşteni, bine antrenaţi militar şi spiritual, care utilizau cunoștințe și strategii străvechi de apărare. Datorită acestor cetăți spirituale, populația românească din spațiul dintre Nistru și Prut a reușit să supraviețuiască în timpul războaielor și altor tulburări sociale, inclusiv să păstreze pentru generațiile viitoare identitatea sa culturală și spirituală. Articolul scoate în evidență unele mărturii păstrate în piatra mănăstirii, urmând ca ulterior cadrul de analiză să fie extins. |
||||||
Cuvinte-cheie mănăstire rupestră, sanctuar dacic, necropolă antică, cetate medievală, Ștefan cel Mare și Sfânt., legende populare |
||||||
|