Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
925 23 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-01-05 10:21 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
342.41:341.171(4) (4) |
Constituții. Adunări legislative (245) |
Dreptul organizațiilor internaționale (274) |
SM ISO690:2012 GENTIMIR, Alina Mirabela. Valenţele controversate actuale ale bioeticii reflectate în jurisprudenţa Curţii Europene a drepturilor omului. In: Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, 2017, nr. 2(12), pp. 229-244. ISSN 1857-1999. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Moldovenească de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale | ||||||
Numărul 2(12) / 2017 / ISSN 1857-1999 /ISSNe 2345-1963 | ||||||
|
||||||
CZU: 342.41:341.171(4) | ||||||
JEL: K33, K12, F53 | ||||||
Pag. 229-244 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Prezentul articol evidențiază contribuția Curţii europene a drepturilor omului la dezvoltarea şi aplicarea unor rezultate recente ale cercetării medicale, dar şi a unor elemente componente deja consacrate ale domeniului bioeticii, în concordanţă cu standarde naţionale şi internaţionale juridice, medicale, etice. În primul rând, sunt enumerate drepturile care au incidenţă deosebită în materia asistenţei medicale şi care sunt reglementate de Convenţia europeană a drepturilor omului: dreptul la viaţă, interzicerea tratamentelor inumane, degradante, dreptul la viaţă privată şi de familie, nediscriminarea. În al doilea rând, sunt delimitate situaţiile apreciate a fi controversate din punct de vedere etic: procreea medicală asistată, mama purtătoare, testarea prenatală, avortul, consimţământul informat. În al treilea rând, sunt prezentate conflicte care pot apărea între drepturi în situaţiile corespondente domeniului bioeticii: dreptul la viață al fătului intră în conflict cu dreptul la viaţă privată al mamei; dreptul la viață de familie al mamei potențiale este antagonist dreptului la viaţă privată al fostului ei partener; dreptul la dezvoltare personală al copiilor adoptați poate fi în dezacord cu dreptul la viaţă privată al părinţilor biologici; dreptul la viață de familie al părinților ce apelează la procrearea artificială poate fi în contradicţie cu libertatea religioasă a terţilor etc. În concluzie, jurisprudenţa Curţii europene a drepturilor omului analizată accentuează pe de o parte, interesul judecătorilor europeni de a cunoaşte rezultatele dezvoltării științelor biomedicale, progresul cercetării medicale şi, de pe altă parte, atitudinea prudentă în examinarea cauzelor arondate domeniului sanitar, mai ales în cazul existenţei unor dispune științifice de specialitate nedefinitiv tranșate. |
||||||
Cuvinte-cheie fertilizare in vitro, consimțământ informat, avort, mamă surogat, teste prenatale, drept la moarte, Curtea Europeană a Drepturilor Omului. |
||||||
|