Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
946 17 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-10-24 19:00 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.36-004-06:616.149-008.3 (1) |
Patologia sistemului digestiv. Tulburări ale tubului alimentar (1746) |
Patologia sistemului circulator, a vaselor sanguine. Tulburări cardiovasculare (978) |
SM ISO690:2012 DARII, Eugeniu. Analiza şi evaluarea efectului intervenţiei chirurgicale asupra calităţii vieţii pacientului cu ciroză hepatică: studio descriptiv, bidirecţional. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2017, nr. 1(11), pp. 58-68. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 1(11) / 2017 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 616.36-004-06:616.149-008.3 | ||||||
Pag. 58-68 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Ciroza hepatică reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, o cauză semnificativă de morbiditate şi mortalitate în Republica Moldova. Efectele bolii hepatice cronice şi complicaţiilor ei evolutive, grav influenţează calitatea vieţii. Odată cu progresele medicinei care au determinat îmbunătăţirea asistenţei medicale şi a rezultatului terapeutic, creşterea calităţii vieţii a devenit un deziderat major, cu contribuţie importantă în elaborarea deciziei terapeutice. În studiul întreprins, utilizând chestionarul SF-36 şi SF-LDQOL, a fost analizat nivelul calităţii vieţii pacientului cirotic operat. Material şi metode. A fost realizat un studiu clinic bidirecţional, pe o perioadă de 11 ani, care a evaluat impactul chirurgical asupra calităţii vieţii la 97 de pacienţi, diagnosticaţi cu ciroză hepatică. Cercetarea s-a desfăşurat la Catedra de chirurgie nr. 2 în perioada 2005-2016. Pacienţii încadraţi în studiu au beneficiat de tratament chirurgical programat, selectiv. Calitatea vieţii a fost evaluată cu ajutorul chestionarelor SF-36 şi SF-LDQOL. Rezultate. Postoperator, bolnavii cu ciroză hepatică şi hipertensiune portală asociată (89%), au remarcat o îmbunătăţire semnificativă a calităţii vieţii atât faţă de lotul martor (p≤0,002), cât şi comparativ cu etapa preoperatorie (p≤0,001). De remarcat, în primul an după intervenţie, calitatea vieţii s-a ameliorat în cotare moderată/bună la 78,9% dintre pacienţi. Concluzii. Pacienţii cu ciroză hepatică prezintă deprecieri semnificative ale calităţii vieţii. Posibilitatea de ameliorare a calităţii vieţii este în relaţie directă cu stadiul cirozei hepatice, tipul intervenţiei chirurgicale practicate şi rata complicaţiilor postoperatorii. Studiile de evaluare a calităţii vieţii sunt utile, deoarece furnizează informaţii importante pentru optimizarea metodelor terapeutice, micşorarea morbidităţii şi îmbunătăţirea prognosticului. |
||||||
Cuvinte-cheie ciroza hepatică, Calitatea vieţii, devascularizare azygo-portală |
||||||
|