Demersul îşi propune să argumenteze necesitatea studierii activităţii orchestrelor populare profesioniste din Republica Moldova ca factor al identificării, instituţionalizării, urbanizării, mediatizării, promovării, valorificării şi patrimonializării surselor de muzică tradiţională (orală) în contextul proceselor de negociere a identităţilor culturale din societatea modernă (a doua jumătate a secolului al XX-lea–primul deceniu al secolului al XXI-lea). Autorul îşi focalizează atenţia pe configurarea aparatului teoretic şi metodologic al cercetării repertoriului orchestrei profesioniste de muzică populară „Folclor”, ca paradigmă a unei noi direcţii stilistice şi identităţi culturale pe tărâmul artei populare contemporane — muzica neo-tradiţională.

The article is aimed at motivating the necessity to study the professional folk orchestras from the Republic of Moldova as a factor of identifying, institutionalizing, urbanizing, media disseminating, promoting the modern traditional (oral) musical sources in the context of the process of negotiating the cultural identities from the modern society (the second half of the 20th and the first decade of the 21st centuries). The author focuses his attention to the theoretical and methodologic instrument of studying the repertory of the professional folk orchestra „Folclor” as a paradigm of a new stylistic trend of the cultural identity in the sphere of contemporary folk art — neotraditional music.