OMS colaborează cu diferite centre şi instituţii, cum ar fi institute de cercetare, universităţi sau structuri ale academiilor, orientate spre desfăşurarea de activităţi in sprijinul programelor globale. In prezent, există peste 700 de centre de colaboratoare OMS din peste 80 de state membre care lucrează cu OMS in domenii cum ar fi asistenta medicala, sănătatea la locul de muncă, bolile transmisibile, nutriţie, sănătate mintală, boli cronice şi a tehnologiilor medicale. In colaborare cu o reţea de centre de colaborare al OMS şi alte instituţii de renume in domeniul siguranţei alimentelor şi zoonoze, GFN oferă cursuri de formare, de asigurare a calităţii, testare de referinţă şi asistenţă cu proiecte pentru colegii din mai mult de 130 de ţări din intreaga lume. Distinct, dar complementar, abordările clinice sau epidemiologice privind evaluarea povarei bolilor, analiza impactului economic al problemelor de sănătate pot formula o serie de intrebări politice referitoare la consecinţele bolii sau leziunii. Unele din aceste intrebări fac referinţă la nivel microeconomic la gospodării, firme sau de guvern - cum ar fi impactul problemelor de sănătate din veniturile unei gospodării sau profiturile unei firme - in timp ce altele se referă la nivel macroeconomic, inclusiv impactul total al unei boli pe o produs şi ţări vizand PIB sau perspectivele de creştere in viitor. Reieşind din estimări - pentru o boală de un anumit tip de prejudiciu sau pentru starea de sănătate diminuată al populatiei in general - poate informa in mod util factorii de decizie cu privire la amploarea generală a pierderilor economice şi repartizarea acestora pe o serie de direcţii sau categorii de costuri importante. Deşi insuficient ca bază pentru stabilirea priorităţilor şi alocarea resurselor in sănătate - pentru care sunt necesare date privind eficacitatea - studiile privind povară economică ar putea ajuta la identificarea posibilelor strategii pentru reducerea costurilor pentru tratamentul bolilor sau leziunilor prin strategii de acţiune sau de tratament adecvate de prevenire.

WHO collaborates with centres and institutions such as research institutes, parts of universities or academies, which are designated to support the global programmes. Currently there are over 700 WHO collaborating centres in over 80 Member States working with WHO on areas such as nursing, occupational health, communicable diseases, nutrition, mental health, chronic diseases and health technologies. In collaboration with a network of WHO Collaborating Centres and other renowned institutions in the field of food safety and zoonoses, GFN provides training, quality assurance, reference testing and assistance with projects for colleagues in more than 130 countries around the world. Distinct from but complementary to clinical or epidemiological approaches to disease burden assessment, analysis of the economic impact of ill-health can address a number of policy questions concerning the consequences of disease or injury. Some of these questions relate to the microeconomic level of households, firms or government – such as the impact of ill-health on a household’s income or a firm’s profits – while others relate to the macroeconomic level, including the aggregate impact of a disease on a country’s current gross domestic product or its future growth prospects. Resulting estimates – for a particular disease, injury type or for diminished health status in the population generally – can usefully inform decision makers about the overall magnitude of economic losses and their distribution across a number of key drivers or categories of cost. Although insufficient as a basis for setting priorities and allocating resources in health – for which data on effectiveness are also needed – economic burden studies may help to identify possible strategies for reducing the cost of disease or injury via appropriate preventive action or treatment strategies.