Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
865 13 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-03-22 18:05 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.22/.24-008.64-07-089 (1) |
Patologia sistemului respirator. Tulburări ale organelor de respiraţie (760) |
SM ISO690:2012 AMBROSII, Tatiana, COBÎLEŢCHI, Sergiu, ŞANDRU, Serghei. Evaluarea comparativă a utilităţii chestionarelor de screening preoperatoriu al apneei obstructive de somn în prognozarea complicaţiilor postoperatorii: studiu prospectiv de cohortă
. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2015, nr. 4, pp. 29-40. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | ||||||
Numărul 4 / 2015 / ISSN 2345-1467 | ||||||
|
||||||
CZU: 616.22/.24-008.64-07-089 | ||||||
Pag. 29-40 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Apneea obstructivă de somn (AOS) este o patologie frecvent întâlnită în rândul populaţiei feminine și masculine cu vârsta cuprinsă între 30 și 60 de ani, dar, din păcate, nediagnosticată în 82% – 93% dintre cazuri. Pacienţii cu AOS dezvoltă complicaţii postoperatorii semnificativ mai frecvent decât cei fără AOS. Utilizarea chestionarelor specializate de screening pentru AOS la etapa de evaluare preoperatorie ar putea identifica pacienţii suferinzi de maladia dată (în special, dacă aceștia au rămas nediagnosticaţi până la acel moment). În consecinţă, cunoașterea existenţei AOS la pacientul operat în mod programat ar putea reduce numărul de complicaţii postoperatorii și evenimente adverse, dacă se vor aplica măsuri preventive și de reducere a riscului. În această ordine de idei, scopul studiului a fost de a evalua capacitatea predictivă a chestionarelor de screening preoperatoriu pentru AOS (Berlin, ASA-checklist, STOP-BANG și EPS) pentru complicaţiile postoperatorii, la pacienţii beneficiari de intervenţii programate. Material și metode. Studiu prospectiv de cohortă, descriptivanalitic. Aviz pozitiv al Comitetului de Etică a Cercetării. Acord informat scris. Analizate 400 de seturi de date complete, provenite de la pacienţi programaţi pentru intervenţii chirurgicale. Au fost utilizate chestionarele Berlin, ASA-checklist, STOP-BANG și EPS. Postoperatoriu, până la externare, înregistrate evenimentele adverse și complicaţiile. Calculate: Se, Sp, PPV, NPV și LR pentru capacitatea de identificare a complicaţiilor postoperatorii pentru fiecare chestionar. Rezultate. Prevalenţa AOS în populaţia studiată a fost de 60,2%–77,2%, în funcţie de chestionarul aplicat. Corespunzător, rata complicaţiilor a fost, AOS [ ] vs. AOS [-]: cardiovasculare [48,2%–61,1%] – [7,9%-21,2%], respiratorii [12,2%– 13,6%] – [3,2%–5,0%], AVC [0,0%–0,5%] – [0,0%–0,5%], trezire prelungită din anestezie [1,2%–2,4%] – [0,0%-1,2%], febră postoperatorie [1,7%–2,7%] – [1,2%–2,2%], IOT dificilă [2,0%–2,5%] – [0,2%–0,7%], transfer neprogramat în UTI [3,2%–4,2%] – [0,0%–1,0%]. Chestionarul Berlin vs. STOPBANG a avut următoarele performanţe predictive pentru complicaţiile cardiovasculare: Se (0,61 vs. 0,59); Sp (0,92 vs. 0,90); PPV (0,88 vs. 0,85); NPV (0,70 vs. 0,68), LR (7,68 vs. 5,95). Concluzii. Toate chestionarele testate au demonstrat capacităţi predictive acceptabile și utile din punct de vedere clinic pentru complicaţiile de origine cardiovasculară, dar nu și pentru complicaţiile și evenimentele adverse de altă origine; în acest sens, cele mai bune performanţe l-au demonstrat chestionarele Berlin și STOP-BANG. |
||||||
Cuvinte-cheie apnee obstructivă de somn, complicaţii perioperatorii, screening preoperatoriu |
||||||
|