In this article the authors intend to explain the need to initiate a “Learning” of Europe in Moldova. Based on the experience of Spain, Romania, analyzed at the international seminar with the same generic, the authors decipher the content of such phenomena and processes as: Europeanism and Europeanization. European integration is a complex process and imposes serious modifications in the lifestyle and the way of thinking of all social classes : producers, consumers of goods, services and information. Human experience shows that such changes are supported more easily and have more effect if subjects are trained and they are ready for them.

În acest articol autorii îşi propun să explice necesitatea iniţierii „Învăţării” Europei în Republica Moldova. În baza experienţei Spaniei, României, analizată la Seminarul internaţional cu acelaşi generic, autorii descifrează conţinutul fenomenelor şi proceselor: europenitate şi europenizare. Integrarea Europeană este un proces complex care se desfăşoară în timp, impunând modificări serioase în stilul de viaţă şi gândire al tuturor păturilor sociale: producători, consumatori de bunuri materiale, de servicii, de informaţie. Experienţa umană arată că astfel de schimbări sunt suportate mai uşor şi cu mai mult efect dacă subiecţii sunt instruiţi, sunt pregătiţi pentru ele. În acest sens “învăţarea” Europei în şcoală, gimnaziu, liceu, universitate este actuală şi semnificativă pentru cetăţenii Republicii Moldova, aflaţi în plin proces de aderare la Uniunea Europeană. Din experienţa altor state putem învăţa multe, cu atât mai mult că profesorii Jean Monnet din România, Spania şi Italia sunt deschişi către o colaborare prodigioasă. Scopul acestui studiu este concentrat în explicarea necesităţii asimilării valorilor europene, în expunerea oportunităţilor integrării şi în descifrarea cauzelor multiplicării dezavantajelor integrării statelor cu o economie subdezvoltată în Uniunea Europeană. Perceperea şi trăirea identităţii etno-culturale trebuie corelată cu apartenenţa la grupul social, la comunitate, care la rândul lor sunt determinate de gradul de presupune schimbarea abordării vieţii şi activităţii, este un act conştient, determinat multiplu, proces în care o semnificaţie aparte o are propria decizie. Interesul faţă de activitatea instituţiilor Europei unite, de perspectivele pe care le deschide integrarea se manifestă diferit. În baza experienţei acumulate de Spania, subliniază autorii, putem conchide că manifestarea interesului faţă de procesul integrării în comunitatea europeană este intensă în faza de preaderare şi scade treptat în intensitate în perioada postaderare, aşa încât la moment profesorul Jean Monnet Enrique Banus observă la tineri o indiferenţă şi chiar un nihilism axiologic. Generaţia spaniolilor, care actualmente sunt la vârsta respectabilă a maturităţii, care au trăit momentul aderării la Uniunea Europeană, îşi păstrează interesul faţă de evenimentele/procesele ce caracterizează viaţa comunitară. Tinerii însă nu cunosc istoricul Europei Unite, oportunităţile pe care le oferă instituţiile europene. Ei se folosesc de drepturile şi libertăţile pe care le asigură sistemul politic European, fără să cunoască adevărata lor valoare, deoarece ei n-au trăit în alte condiţii şi nici nu-şi pot imagina că ar putea fi altfel. În discursul său la Seminarul internaţional, Enrique Banus a observat că din afara Uniunii Europene interesul faţă de viaţa comunitară, activitatea instituţiilor este în creştere. Savanţii din Japonia, Noua Zelandă, menţiona Enrique Banus, studiază experienţa Uniunii Europene, istoricul acesteia, evaluează principiile şi mecanismul funcţionării şi viabilităţii ei.