Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1126 31 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-05-16 12:01 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
662.62 (9) |
Explozivi. Combustibili (115) |
SM ISO690:2012 MARIAN, Grigore, SHIRAKAWA, Yasuki, MUNTEAN, Alexandru, GUDIMA, Andrei, DRUCIOC, Stela. Estimarea capacităţii calorifice a biomasei
lignocelulozice provenite din diferite zone ale Republicii Moldova în conceptul de
producere de combustibili solizi
. In: Ştiinţa Agricolă, 2013, nr. 1, pp. 97-103. ISSN 1857-0003. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Ştiinţa Agricolă | ||||||
Numărul 1 / 2013 / ISSN 1857-0003 /ISSNe 2587-3202 | ||||||
|
||||||
CZU: 662.62 | ||||||
Pag. 97-103 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
În Republica Moldova tot mai insistent au început să se folosească biomase lignocelulozice pentru producerea de biocombustibili solizi. Dintre acestea, o mare parte revine reziduurilor agricole şi culturilor energetice, potenţialul cărora, la ziua de astăzi, este apreciat destul de aproximativ. În lucrarea de faţă sunt prezentate rezultatele estimării capacităţii energetice a biomasei lignocelulozice, prelevată din zonele de nord, centru şi sud ale Republicii Moldova. În calitate de obiect al cercetărilor a servit biomasa lignocelulozică vegetală provenită din activităţi agricole, silvice şi industriale: paie de grâu, paie de soia, tulpini de stuf, tulpini de porumb, coji de floarea-soarelui, lemn de ulm, lemn de salcâm, viţă de vie, lemn de pin, lemn de plop, lemn de răchită, reziduuri de la fabrica de mobilă, salcie plângătoare şi salcie energetică. Capacitatea energetică a fost definită folosind drept indicator de bază puterea calorifică superioară absolută (la umiditate minim posibilă) determinată în bomba calorimetrică. În urma realizării a 269 de teste pentru 52 de probe de biomasă lignocelulozică s-a ajuns la următoarele concluzii: cea mai mare putere calorifică o au probele din salcâm (media 20,113MJ/kg), urmate de cele din coajă de floarea-soarelui (20,024MJ/kg) şi cele din pin (19,988MJ/kg) şi din ulm (19,098 MJ/kg ), iar cea mai mică putere calorifică s-a înregistrat la biomasa din stuf (17,604 MJ/kg ) şi la cea din tulpini de porumb (17,946). Puterea calorifică în bază uscată a biomasei lignocelulozice nu depinde direct de zona de provenienţă. |
||||||
Cuvinte-cheie biocombustibili, Bioenergie, Reziduuri vegetale, Reziduuri lemnoase, biomasă lignocelulozică, Putere calorifică |
||||||
|