Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1133 14 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-18 18:18 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
761.033(478) (1) |
Arte grafice. Grafică (132) |
SM ISO690:2012 SAVIŢKAIA-BARAGHIN, Iarîna. Gravura Moldovei medievale în contextul artei europene. Studiu istoriografic. In: Arta , 2011, nr. 1(AV), pp. 49-55. ISSN 2345-1181. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta | ||||||
Numărul 1(AV) / 2011 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136 | ||||||
|
||||||
CZU: 761.033(478) | ||||||
Pag. 49-55 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Gravura Moldovei medievale în contextul artei europene. Studiu istoriografic. Un rol important în dezvoltarea culturii din Moldova medievală l-au jucat apariţia tipografiilor şi a meşterilor gravori, care îşi fac apariţia în perioada Domnitorului Vasile Lupu. Ctitor de biserici şi aşezăminte culturale domnitorul moldovean a fost printre primii care au beneficiat de legăturile sale cu Mitropolitul Petru Movilă, care i-a trimis din Kiev teascul pentru tipar, garniturile literelor, dar şi imaginile gravate ale meşterului ucrainean Ilia, utilizate în prima carte tipărită din Moldova - Cazania lui Varlaam sau Cartea românească de învăţătură, tipărită la Iaşi în 1643. Acest moment a favorizat apariţia, în scriptoriile mănăstireşti, a gravorilor autohtoni, imaginile cărora înfrumuseţează paginile multor titluri de carte laică şi religioasă. Un loc important în secolul XVIII l-a avut activitatea tipografului şi gravorului M. Strilbiţchi (1730–1807), care a activat mai mult de jumătate de secol la Iaşi, Dubăsari şi Movilău. Fineţea gravurii de carte este o trăsătură specifică şi a călugărilor de la mănăstirea Neamţ (secolul XIX), xilogravura lui Ghervasie, Damian, Simeon, Feodosie şi alţii decorând atât cărţile tipărite dar şi fiind tirajate ca icoane-stampe. |
||||||
Cuvinte-cheie teasc de tipar, foaie de titlu, xilogravură, gravură, carte religioasă |
||||||
|