The topic of this paper is the human capital as a main resource of adaptation in the conditions of migration. The person is the huge value in the production sphere determined socially as a result of the process of socialization. The important social institutes are the family and the school, with which the person interactions from the beginning of his life. Obviously, cultural and social capital are interdependent, the high cultural capital level influences considerable the rise of the social capital level. The vitality and durable development of our Moldavian society depends on the way of distribution of the cultural existent capital. We can mentione that in our country we have a rise of the cultural capital in last 10-15 years, but this existent cultural capital is not rationally used. A lot of person high-educated, with university studies and work ability are not required on the internal labour market. From these reasons they have to go abroad, where their cultural capital is not used also. They are compelled to do unqualified works. The migrant’s level of studies influences in some way the region or the country where they immigrate. The UE migrational space is characterized almost by the Moldavian migrants which have university studies, they work especially with legal work acts. The NIS migrational space reduces the number of migrants with high level of education, without any legal work contracts.

În sfera producerii omul este purtătorul multor calităţi sociale determinate în aspect social drept rezultat al socializării. Importante institute sociale cu care individul interacţionează de la începutul vieţii sale este familia şi şcoala. Evident, capitalul cultural şi social sunt interdependente: nivelul înalt de capital cultural influenţează considerabil asupra creşterii nivelului capitalului social. În dependenţă de faptul cum societatea moldovenească va fi capabilă să distribuie capitalul cultural existent, depinde în primul rînd vitalitatea şi dezvoltarea durabilă a acesteia. Pe de o parte, în ţară se înregistrează o creştere a capitalului cultural în ultimii 10-15 ani. Totodată, are loc utilizarea neraţională a capitalului cultural existent care este de un nivel destul de înalt. O mare parte din persoanele cu studii superioare, apte de muncă s-au pomenit într-o situaţie dificilă – nu sunt cotaţi pe piaţa de muncă din ţară; din aceste motive sunt nevoiţi să emigreze peste hotare. Dar şi acolo, capitalul cultural al migranţilor nu este pe deplin utilizat, aceştea fiind impuşi să efectueze munci care nu implică nivelul capitalului cultural. Trebuie de menţionat faptul că nivelul de studii, învăţămînt al migranţilor influenţează într-un fel regiunea sau ţara unde acesta imigrează. Spaţiul migraţional al ţărilor UE este constituit în mare parte din migranţi moldoveni cu studii superioare, universitare. Spaţiul migraţional al ţărilor CSI reduce numărul acestei categorii. Migranţii muncitori fără studii în genere nu încheie contracte oficiale de muncă, cu cît nivelul de studii este mai înalt, cu atît creşte numărul muncitorilor ce lucrează conform contractelor oficiale de muncă.