Studiul include în circuitul ştiinţific informaţii din manuscrise ce se păstrează în Arhiva Societăţii Geografice Ruse din Sankt-Petersburg (1848, 1849), Institutul de Manuscrise al Bibliotecii Academiei de Ştiinţe a Ucrainei, Kiev (1884), Arhiva Institutului de Etnologie şi Antropologie „Mikluho-Maklai” din Moscova (1889). Eticheta vestimentară este abordată într-un cadru mai larg al comunicării sociale, pentru a face relevante relaţiile care le determină. Către sfârşitul secolului XIX costumul popular, ca port de sărbătoare, ca marcă identitară etnică, este trecut tot mai mult în sfera pasivă. Îl mai păstrau în plinătatea funcţiilor doar bătrânii. Pe când grupurile social-active (tinerii şi maturii apţi de muncă) purtau pe dedesubt piese tradiţionale, iar pe deasupra – piese rezultate din producţia industrială, marcate de modernitate, dar lipsite de încărcătura simbolică tradiţională. În virtutea mai multor factori istorici şi social-economici, acest proces complex decurgea cu viteze diferite în localităţile basarabene, fiind monitorizat de ideologia deznaţionalizatoare a Imperiul Rus şi de ritmurile inevitabile ale modernităţii. Cercetarea manuscriselor a permis identificarea unor piese vestimentare, a relevat moduri de integrare a componentelor în ansamblul tradiţional care sunt foarte utile pentru a reconstitui costumul popular din Moldova.

This article brings information from manuscripts that are kept in the Archives of the Russian Geographical Society in St. Petersburg (1848, 1849), the Institute of Manuscripts from the Library of the Academy Sciences in Kiev, Ukraine (1884), and the Archive of the Mikluho-Maklai Institute of Ethnology and Anthropology in Moscow (1889) into scientific circulation. The topic of clothing etiquette is treated in the larger frame of etiquette and social communication in order to make relevant the relationships which they determine.Towards the end of the 19th century, folk dress, as celebratory clothing, and as a mark of ethnic identity, passed even more into the passive sphere. Only the elderly continued to maintain its full functions. Meanwhile socially active groups (youth and working adults) wore traditional pieces underneath, and overtop - industrially produced pieces, marked by modernity and lacking the nexus of traditional symbolism. Due to many historical and socio-economic factors, this complex process unfolded at different speeds throughout Bessarabian settlements, being monitored by the Russian empire’s ideology of denationalization and the inevitable rhythms of modernity. Researching the manuscripts permitted the identification of some clothing pieces, and revealed ways in which the components of traditional clothing were integrated, which are very useful for reconstructing folk costume in Moldova.