A preda dreptul pleacă de la întrebarea oarecum neliniștitoare: ce este dreptul? Dreptul nu este numai constrângere și comandament; el este, în opinia autoarei americane Annelise Riles, purtător de speranță, căci el reconstruiește lumea, filtrează datele, deci nu doar controlează comportamentul, dar și construiește. Tot mai frecvente sunt vocile care îndeamnă a percepe dreptul ca o cultură și nu doar ca o tehnică (F.Ost). Studiile juridice nu au numai scopul de a face cunoscut dreptul, ci și de a-l face înțeles prin raportare la legăturile cu societatea, moralitatea, starea economică, istoria. De aceea, a preda dreptul înseamnă a-i învăța pe studenți raționamente tradiționale, dar și a-i ajuta să construiască, să inventeze raționamente. Educația juridică este canalul prin care curg preocupările metodologice și epistemologice. Este de notorietate publică faptul că instituțiile de învățământ, cu atât mai mult cele universitare, au misiunea de a oferi cunoștințe și, în mod deosebit, repere metodologice clare, pentru a gândi indepen-dent și a se impune prin spirit creativ și inovator. Problemele juridice nu pot fi rezolvate o dată și pentru totdeauna; în condiții noi apar aspecte noi ale problemelor vechi ori chiar probleme noi. De aceea, este foarte importantă capacitatea juristului de a analiza toate circumstanțele și de a ajunge la o soluție corectă. Printre instrumentele care generează soluții juridice, logica și conceptele juridice sunt, de obicei, cele preferate. Or, conceptele sunt percepute nu drept simple definiții, ci ca o sistematizare de amploare a materiei juridice. Conceptele nu au numai un rol informativ, ele contează în procesul de interpretare a datelor, având un rol dinamic, un rol de sinteză. Dezvoltarea inteligenței artificiale, de rând cu tehnologiile avansate, pare să pună presiune pe capacitatea inteligenței umane de a oferi cele mai bune soluții juridice, de a face cele mai bune alegeri, generalizări, concluzii. În asemenea circumstanțe, reprezentanții profesiilor juridice și, în mod special, ai învățământului juridic universitar, simt nevoia de a depune eforturi suplimentare, în vederea adaptării, prin reziliență, la noi realități și conservării, în aceeași măsură, a fundamentelor gândirii logice în era digitală.