Nominalizarea este un proces față de care limbile lumii manifestă un grad diferit de sensibilitate. În limba română, acest fenomen lingvistic înregistrează o productivitate sporită. Principalul tipar de nominalizare este reprezentat de trecerile bazelor verbale în clasa substantivului. În lucrarea curentă am abordat un procedeu de nominalizare a lexemelor din clasa verbului mai puțin frecvent – conversiunea. Or, se știe că principala cale de nominalizare a bazelor verbale este sufixarea (în primul rând prin atașarea sufixului de infinitiv lung -re, urmată de sufixul de agent -tor și altele). Articolul nostru tratează conversiunea ca procedeu de nominalizare a radicalilor verbali, utilizând drept material exemplificator textul imnografic ortodox. Principala problemă care se conturează din analiza exemplelor excerptate este diferențierea participiului de supin ca baze pentru nominalizare

Nominalization is a process to which the languages of the world show varying degrees of sensitivity. In Romanian, this linguistic phenomenon registers an increased productivity. The main nominalization pattern is represented by the transition of verbal bases to the noun class. In the current work, we approached a less frequent procedure for nominalizing verbal bases - conversion. It is known that the main way of nominalizing verbal bases is suffixation (primarily by attaching the long infinitive suffix -re, followed by the agent suffix -tor and others). Our article deals with conversion as a procedure for nominalizing verbal radicals, using the Orthodox hymnographic text as an example material. The main problem that emerges from the analysis of the excerpted examples is the differentiation of the participle from the supine as a basis for nominalization