Limbajul didactic actual s-a diversificat în ultimii 20 de ani, inovațiile fiind datorate transformărilor sociopolitice, modificărilor substanțiale din programele de studii, noilor noţiuni specifice instruirii formative. Impactul noilor viziuni a generat o schimbare de paradigmă în pedagogie, vizibilă şi la nivel terminologic. Limbajul didactic a preluat o serie de împrumuturi, care îi conferă un caracter modern, dar care prezintă deseori dificultăţi de ordin semantic şi fonetic. Limbajele specializate, cu trecerea timpului, se cristalizează, specialiştii fac o selecţie riguroasă a termenilor necesari pentru munca lor, iar împrumuturile se adaptează sau se traduc. Terminologia ştiinţelor educaţiei este permeabilă faţă de împrumut, totodată, se distinge prin relaţii de polisemie, sinonimie, antonimie, hiperonimie. Diversitatea de termeni, generată de traduceri, reprezintă o caracteristică a limbajului pedagogic actual.

The current didactic language has diversified in the last 20 years, the innovations being due to socio-political transformations, substantial changes in study programs, new notions specific to formative training. The impact of the new visions generated a paradigm shift in pedagogy, also visible at the terminological level. The didactic language took over a series of borrowings, which give it a modern character, but which often present semantic and phonetic difficulties. Specialized languages, with the passage of time, crystallize, specialists make a rigorous selection of the terms necessary for their work, and borrowings are adapted or translated. The terminology of education sciences is permeable to borrowing; at the same time, it is distinguished by polysemy, synonymy, antonymy, hyperonymy relationships. The diversity of terms, generated by translations, is a characteristic of the current pedagogical language.