This paper tries to synthesize the history of economic thinking regarding the correlation between culture and the economic development during the last centuries. The use of culture to explain the economic performance has not been popular among social science researchers in recent decades. Most economic models are based on the idea that people are essentially rational beings and make decisions in their own interest. What people choose to do depends on their beliefs. But culture can give rise to a set of rational beliefs. In economic history, some economists have questioned the classic concept of the „rational economic man” mentioning the increasing role of non-economic behavior in modern economies. These two positions can be reconciled if we reduce the social norms that govern entire societies based on the actions of individuals who look out for their own interests. Regardless of which models of economic thinking a historical retrospective is based on, an important conclusion is that throughout history, social and cultural factors have been among the important catalysts of the economic life. In the paper, it is argued that some factors such as European culture and European political traditions, etc., have an essential contribution to the economic success of those countries that follow them.

Articolul în cauză încearcă să sintetizeze istoria gândirii economice privind corelarea dintre cultură și dezvoltarea economică în ultimele secole. Utilizarea culturii pentru a explica performanța economică nu a fost populară printre cercetătorii din domeniul științelor sociale în ultimele decenii. Majoritatea modelelor economice se sprijină pe idea că oamenii sunt, în esență, ființe raționale și iau decizii în propriu interes. Ceea ce aleg oamenii să facă depinde de convingerile lor. Dar cultura poate da naștere unui set de convingeri raționale. În istoria economică unii economiști au pus la îndoială conceptul clasic „de om economic rațional”,menționând rolul crescând al comportamentului non-economic în economiile moderne. Aceste două poziții pot fi reconciliate dacă se reduc normele sociale care guvernează întregi societăți la acțiunile indivizilor care își văd de propriile interese. Indiferent de modelele de gândire economică pe care se bazează o retrospectivă istorică, o concluzie importantă este că, de-a lungul istoriei, factorii sociali și culturali au fost printre catalizatorii importanți ai vieții economice. În lucrare se susține că unii factori, precum cultura europeană și tradițiile politice europene etc., contribuie în mod esențial la succesul economic al acelor țări care le urmează.