După eliberarea Basarabiei de sub ocupația sovietică, ca și în cazul Bucovinei de nord, Conducătorul statului român a dispus o organizare aparte față de restul țării în scopul unei administrări mai eficiente a celor două provincii românești. Ion Antonescu s-a implicat profund, inclusiv în organizarea bisericească, având în vedere inițiative precum: desființarea Mitropoliei Basarabiei și a Facultății de Teologie din Chișinău, recrutarea unui personal clerical cu zel misionar, alegerea altor episcopi sau ralierea autorităților ecleziastice la acțiunea statului de reformare administrativă, economică și socială a provinciei. Cât a reușit din toate acestea autoritățile antonesciene, este o întrebare la care vom încerca să găsim un răspuns prin expunerea noastră, bazată pe surse de arhive inedite și memorialistice și presa laică și bisericească din perioada respectivă, toate acestea într-o interpretare interdisciplinară în contextul epocii.

After the liberation of Bessarabia from Soviet occupation, as in the case of northern Bukovina, the Romanian head of state ordered a separate organization from the rest of the country for the purpose of a more efficient administration of the two Romanian provinces. Ion Antonescu was deeply involved in the church organization, considering initiatives such as: the abolition of the Metropolitan Church of Bessarabia and the Faculty of Theology in Chisinau, the recruitment of clerical staff with missionary zeal, the election of other bishops or the rally of ecclesiastical authorities to the action of administrative reform and social of the province. How much the Antonescu authorities succeeded in all this is a question to which we will try to find an answer through our exposition based on sources of unpublished and memorial archives and de secular and church press of that period, all in an interdisciplinary in the context epoch.