Referințele criminologice au o mare însemnătate pentru prevenirea represivă și nerepresivă a criminalității. Cu toate acestea, folosirea lor scade neîncetat în vremurile din urmă. Scade și bunețea acestora. Datorită unei schimbări dese a lucrătorilor, cunoștințele criminologice practice se pierd pe an ce trece. Șchioapătă puternic și pregătirea criminologică a lucrătorilor din organele de drept. În aceste împrejurări obștești, cercetarea criminologică se vede nevoită să capete din nou aceste cunoștințe criminologice și să le lase moștenire, de această dată, pe hîrtie. Cercetarea noastră criminologică a urmărit să descopere niște căi, care ar ușura și îmbunătăți scrierea referințelor criminologice pentru pricinile penale. A fost folosită metoda documentară, metoda interviului, metoda analizei de conținut și metoda construcției abstracte. Ca urmare, am gîndit un șir de întrebări călăuzitoare. Ele au fost despărțite după cel care scrie referința criminologică, după cel pe care îl descrie referința criminologică și după fapta săvîrșită de cel în privința căruia este făcută o referință criminologică. Rămîne de văzut dacă astfel de referințe pot să fie folosite în procesele contravenționale, administrative și chiar civile.

Les références criminologiques ont une grande signification pour la prévention répressive et non répressive de la criminalité. Malgré cela, leur utilisation diminue continument le dernier temp. Se diminue aussi leur qualité. À cause d’un changement fréquent des travailleurs, les connaissances criminologiques pratiques diminuent chaque année. N’ai pas au niveau voulu et la formation criminologique de travailleurs des organismes de droit. Dans ces circonstances sociales, la recherche criminologique se voit obligée obtenir à nouveau ces connaissances criminologiques et les laisser, cette fois, comme héritage écrit. Notre recherche criminologique a suivi le but de trouver des chemins de faciliter et améliorer l’élaboration des références criminologiques pour les causes criminelles. Nous avons utilisé la méthode documentaire, la méthode d’entrevue, la méthode d’analyse de contenu et la méthode de la construction abstraite. À la suite, nous avons conçu des questions dirigeantes. Elles ont été séparées par l’auteur, le coupable ou victime et le crime commis. Il faut