In this study are analyzed the dilemmas of the system and the censorship that mark the post-utopian society (a possible society) that can limit certain freedoms of the individual limits. Starting from some fictional representations (possible worlds) we could observe that the most serious problem for a people is erasing the past from the collective memory by changing the perception of the historical truth or relativizing it. In this sense, making use of the tools specific to the comparative approach, we analyzed the imaginary universe of the novel Amintiri din epoca lui Bibi: o post-utopie by Andrei Cornea, in which extensive recourse is made to memory, while developing social dilemmas and paradigms behavioral. We also noticed, from a compositional point of view, the novel is an allegorical projection of a society marked by the problem of lack of memory, but also of the condition of the individual in a post-utopian society that has not definitively renounced repressive means.

În acest studiu sunt analizate dilemele sistemului și cenzura ce marchează societatea post-utopică (o societate posibilă) ce poate îngrădi anumite libertăți ale individului. Pornind de la unele reprezentări ficționale (lumi posibile) am putut observa că cea mai gravă problemă pentru un popor este ștergerea trecutului din memoria colectivității prin schimbarea percepției asupra adevărului istoric sau relativizarea lui. În acest sens, făcând uz de instrumentele specifice demersului comparatist, am analizat universul imaginar al romanului Amintiri din epoca lui Bibi: o post-utopie, de Andrei Cornea, în care se face un amplu recurs la memorie, developând în același timp dilemele sociale și paradigmele comportamentale. De asemenea, am constatat că, din punct de vedere compozițional, romanul este o proiecție alegorică a unei societăți marcate de problema lipsei de memorie, dar și a condiției individului într-o societate post-utopică ce nu a renunțat definitiv la mijloacele represive.