După reanexarea Basarabiei la URSS, în anul 1944, are loc o reorganizare a tuturor sferelor de activitate economică, socială, cultură, politică, ideologică. Aceste transformări au marcat în mod direct și domeniul culturii fizice și a sportului. Pregătirea eternului combatant sovietic ce urma să se confrunte cu adversarii „imperialiști” a generat utilizarea sportului în scopuri ideologic-propagandistice. În cercetarea de față ne vom axa pe unele aspecte istoriografice ale culturii fizice și a sportului în Moldova sovietică pe parcursul anilor 1944–1991. În linii generale constatăm faptul că dacă multe domenii ale istoriei (în mod special cel politic, ideologic) au fost tratate generos în literatura de specialitate, atunci cultura fizică și sportul ar putea fi numită „copilul abandonat” al cercetării istorice. În Moldova sovietică, abordarea culturii fizice și a sportul din perspectivă istorică a fost mai mult o preocupare a unor jurnaliști sportivi sau a unor sportivi preocupați de performanțele acestei activități nobile și dinamice. În profilul timpului, sportul a fost abordat ca o mare realizare a „poporului sovietic”, se punea accentul pe sportul de masă etc. (A. Safonov, S. Crasotchin, A. Maslovschi, A. Popov, A. Cresin). După proclamarea independenței de stat, are loc o schimbare a paradigmei interpretative. În lucrările științifice se scot în evidență sportivii de performanță (O. Țîcu, B. Boguș, A. Prodan, I.V. Xenofontov), se abordează pe linie evolutivă fotbalul (B. Harcenko), echipe sportive de performanță (Vl. Țincler, Al. Popov), se studiază mișcarea olimpică (E. Josanu), se editează lucrări cu caracter enciclopedic (N. Ambrosi, P. Brădescu) ș.a.

After the re-annexation of Basarabia to the USSR, in 1944, there was a reorganization of all spheres: economic, social, cultural, political, and ideological activity. These transformations also directly marked the field of physical culture and sports. The preparation of the eternal soviet fighter with the “imperialist” opponents, generated the use of sports for ideological propaganda purposes. In this research, we will focus on some historiographical aspects of physical culture and sports in Soviet Moldova during the years 1944-1991. In general terms, we note the fact that if many fields of history (especially the political, and ideological) have been generously treated with specialized literature, then physical culture and sports could be called the “abandoned child” of historical research. In Soviet Moldova, the approach to physical culture and sports, from a historical perspective, was more a concern of sports journalists or athletes who dealed with the performance of this noble and dynamic activity. Over the years, the sport was approached as a great achievement of the “Soviet people”, especially the massive sport, etc. (A. Safonov, S. Crasotchin, A. Maslovschi, A. Popov, A. Cresin). After the proclamation of independence, there was a change in the interpretive paradigm. In most of the scientific documents, the performance of the athletes is highlighted (O. Țîcu, B. Boguș, A. Prodan, I.V. Xenofontov), soccer is highly studied (B. Harcenko), the sports teams also (Vl. Țincler, Al. Popov), the Olympic movement is studied (E. Josanu), and some encyclopedic works are edited and promoted (N. Ambrosi, P. Brădescu), etc.