Articolul precedent |
Articolul urmator |
334 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-06 00:47 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
796.01(478)"1944-1991" (1) |
Divertisment. Jocuri. Sport (1703) |
SM ISO690:2012 GURIN, Sergiu. Repere istoriografice ale culturii fizice și sportului în RSS Moldovenească (1944–1991). In: Latinitate, Romanitate, Românitate, Ed. 6, 3-5 noiembrie 2022, Chișinău. Chișinău: Editura „Lexon-Prim”, 2022, Ediția 6, pp. 77-78. ISBN 978-9975-163-52-1. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Latinitate, Romanitate, Românitate Ediția 6, 2022 |
||||||
Conferința "Latinitate, Romanitate, Românitate" 6, Chișinău, Moldova, 3-5 noiembrie 2022 | ||||||
|
||||||
CZU: 796.01(478)"1944-1991" | ||||||
Pag. 77-78 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
După reanexarea Basarabiei la URSS, în anul 1944, are loc o reorganizare a tuturor sferelor de activitate economică, socială, cultură, politică, ideologică. Aceste transformări au marcat în mod direct și domeniul culturii fizice și a sportului. Pregătirea eternului combatant sovietic ce urma să se confrunte cu adversarii „imperialiști” a generat utilizarea sportului în scopuri ideologic-propagandistice. În cercetarea de față ne vom axa pe unele aspecte istoriografice ale culturii fizice și a sportului în Moldova sovietică pe parcursul anilor 1944–1991. În linii generale constatăm faptul că dacă multe domenii ale istoriei (în mod special cel politic, ideologic) au fost tratate generos în literatura de specialitate, atunci cultura fizică și sportul ar putea fi numită „copilul abandonat” al cercetării istorice. În Moldova sovietică, abordarea culturii fizice și a sportul din perspectivă istorică a fost mai mult o preocupare a unor jurnaliști sportivi sau a unor sportivi preocupați de performanțele acestei activități nobile și dinamice. În profilul timpului, sportul a fost abordat ca o mare realizare a „poporului sovietic”, se punea accentul pe sportul de masă etc. (A. Safonov, S. Crasotchin, A. Maslovschi, A. Popov, A. Cresin). După proclamarea independenței de stat, are loc o schimbare a paradigmei interpretative. În lucrările științifice se scot în evidență sportivii de performanță (O. Țîcu, B. Boguș, A. Prodan, I.V. Xenofontov), se abordează pe linie evolutivă fotbalul (B. Harcenko), echipe sportive de performanță (Vl. Țincler, Al. Popov), se studiază mișcarea olimpică (E. Josanu), se editează lucrări cu caracter enciclopedic (N. Ambrosi, P. Brădescu) ș.a. |
||||||
|