Așezarea geografică favorabilă, determinată de condițiile climatice și formele de relief prielnice pentru trai și practicarea activităților agricole, dar și proximitatea râului Dunărea, a Marii Negre și regiunii Balcani au determinat interesul sporit al mai multor popoare asupra acestui teritoriu. În rezultat, un șir de evenimente istorice își lasă amprenta asupra populării sudului Moldovei în perioada secolului XVI-XIX care se răsfrâng atât asupra numărului, cât și a structurii populației până la etapa actuală. Actualmente sudul Moldovei reprezintă cea mai pestriță regiune din punct de vedere etnic, care se și confruntă cu probleme de integritate teritorială alimentate din exterior. Acest fapt impune studierea minuțioasă a istoricului populării teritoriului care este îngreunată de modificarea frecventă a granițelor statului, migrațiile frecvente, lipsa unor evidențe statistice ale populației axate pe unități teritorial administrative, accesul limitat la arhive, interpretarea eronată a datelor, dar și prezentarea tendențioasă a acestora de către unii cercetători.

La situation géographique favorable, déterminée par les conditions climatiques et les reliefs favorables à la vie et à la pratique d’activités agricoles, mais aussi la proximité du Danube, de la mer Noire et de la région des Balkans, ont déterminé l’intérêt accru de plusieurs peuples pour ce territoire. En conséquence, une série d’événements historiques ont laissé leur marque sur la population du Sud de la Moldavie au cours des XVIe-XIXe siècles, ce qui a reflété à la fois le nombre et la structure de la population jusqu’à l’étape actuelle. Ainsi, le Sud de la Moldavie représente actuellement la région la plus diversifiée d’un point de vue ethnique, qui est également confrontée à des problèmes d’intégrité territoriale alimentés de l’extérieur. Ce fait nécessite une étude approfondie de l’histoire de la population du territoire, qui est entravée par les changements fréquents des frontières de l’État, les migrations fréquentes, le manque d’enregistrements statistiques de la population axés sur les unités administratives territoriales, l’accès limité aux archives, l’interprétation erronée des données, mais aussi leur présentation tendancieuse par certains chercheurs.