This paper aims to present a comprehensive and complete analysis of the separatist movements from the ex-Soviet space, especially in the Republic of Moldova. The paper focuses on presenting both the national and international context immediately after the fall of the USSR, as well as the factors that determined the apparition of the separatist movements. Multiple causes and effects are paired and presented to expose the chronology that followed the unfolding of those historical events. The paper is split into three main topics: the Transnistrian conflict and its consequences, the Georgian conflict and its aftermath, and the ongoing conflicts between Armenia and Azerbaijan. One of the most important aspects discussed is regarding the understanding of Russia’s foreign policy and how it contributed to an accumulation of tensions in the former USSR in the quest to consolidate its position of power in the region. The causes that led to the Transnistrian conflict, as well as the narrative of the situation and the current stalemate are provided. The Georgian conflict highlights the path from tensions to violence and ultimately a war between the Georgian government and Southern Ossetia, as well as the Russian invasion in 2008. The last topic approached in this paper analyses the tensions between Armenia and Azerbaijan, presenting the source of the conflict, the evolution of the tensions during the USSR and the transition towards the violent wars of the post-soviet era. The involvement of foreign countries is shown, such as the support of Turkey and Russia accordingly in the 2020 war – the strategic implications for the balance of power in the region are addressed, showcasing the consequences of the war both for Armenia and Azerbaijan, as well as for the other countries in the region. Therefore, the interest of the Russian Federation to maintain a very strong sphere of influence over the region is shown – Russia adopts an aggressive foreign policy by trying to intimidate the ex-Soviet states and to isolate those countries from western initiatives.

Scopul acestui articol constitutie realizarea unei analize comprehensive și complete a mișcărilor separatiste din spațiul post-sovietic, cu precădere din Republica Moldova. Această comunicare se axează pe înțelegerea contextului național și internațional ulterior destrămării URSS, precum și a factorilor ce au determinat apariția acestor mișcări în primă instanță. Abordarea acestei lucrări pune în prim-plan relațiile dintre cauze și efect care au condus la aceste evenimente istorice, urmărind firul roșu al defășurării cronologice. Lucrarea este împărțită în trei teme semnificative: conflictul din Transnistria și urmările sale, conflictul din Georgia și consecințele și conflictele dintre Armenia și Azerbaidjan. Printre principalele aspecte abordate se numără înțelegerea doctrinei de influență a Federației Ruse și modul în care a contribuit la acumularea și creșterea tensiunilor în fostele state URSS, în încercarea de a-și consolida poziția de lider incontestabil în regiune. Sunt aprofundate principalele cauze care au condus la declanșarea conflictului separatist din Transnistria, precum și a evoluției cronologice și a stării actuale a acestui conflict înghețat. Conflictul din Georgia prezintă traseul de la tensiuni la violențe și apoi la conflict deschis dintre guvernul georgian și Osetia de Sud, precum și invadarea țării de către Rusia în 2008. Ultima parte a abordării noastre se referă la analiza tensiunilor dintre Armenia și Azerbaidjan, prezentând sursa conflictului, evoluția tensiunilor în perioada URSS-ului și tranziția către sângeroasele războaie din perioada post-sovietică. Este identificat și amestecul puterilor străine în acest conflict, precum și rolul susținerii Turciei, respectiv Rusiei, în războiul declanșat în 2020 – implicațiile strategice pentru balanța de putere din regiune sunt relevate, prezentând consecințele războiului atât pentru Armenia și Azerbaidjan, precum și pentru celelalte state din zonă. Se remarcă, astfel, interesul Federației Ruse de a-și menține o sferă de influență extrem de dură asupra țărilor vecine, implicându-se într-o politică externă agresivă, de intimidare a fostelor state sovietice și la izloarea acestora de inițiativele internaționale occidentale.