Activitatea fructuoasă a lui Valeriu Cupcea din anii 1960 s-a manifestat prin identitatea spectacolelor sale. În comedia Take, Ianke și Cadâr de I. Popa aceasta este unirea oamenilor care depășesc prejudecățile naționale și religioase. În drama socio-psihologică din viața unui sat colhoznic Roata vremii de A. Lupan aceasta este dramatismul epocii, manifestat în situații de viață, în coliziuni dramatice ale personajelor spectacolului. În drama filozofică despre viață și moarte Faust și moartea de A. Levada, aceasta este o ciocnire a destinelor umane, în lupta viziunilor asupra lumii. În spectacolul Nu mai vreau să-mi faceți bine de G. Malarciuc aceasta este o satiră împotriva cumetrismului și nepotismului. În spectacolul Două vieți și a treia de F. Vidrașcu, aceasta este o certitudine psihologică în dezvăluirea dramelor spirituale ale eroilor. În spectacolul Pana de cocor de J. Kinoshita este o lectură poetico-filozofică a unei vechi legende nipone. În spectacolul Eminescu de M. Ștefănescu, aceasta este o întruchipare extrem de artistică a imaginilor lui Eminescu, Creangă, Alecsandri. În spectacolul Fântâna Blanduziei de V. Alecsandri, aceasta este dezvăluirea vieții tragice a unui poet care se străduieşte dezinteresat să aducă iubirea și bunătatea oamenilor și se condamnă pe sine la moarte. Si altele.

The fruitful activity of Valeriu Cupcea in the 1960s was manifested in the identity of his plays. In the comedy Take, Yanke, and Kadar by I. Popa, this is a union of people overcoming national and religious prejudices. In the socio-psychological drama from the life of a collective farm village The Wheel of Time by A. Lupan, this is the drama of the era, manifested in life situations, in dramatic collisions of the characters in the play. In the philosophical drama about the life and death of A. Levada’s Faust and Death, this is a clash of human destinies, in the struggle of worldviews. The play I Don’t Want You To Do Good For Me Anymore by G. Malarciuc is a satire against favoritism and nepotism. In the play Two Lives and the Third by F. Vidrascu, this is psychological certainty in revealing the spiritual dramas of the heroes. In the play The Crane Feathers by J. Kinoshita this is a poetical and philosophical reading of an old Japanese legend. In the play Eminescu by M. Stefanescu, this is a highly artistic embodiment of the images of Eminescu, Creanga, Alecsandri. In the play Blanduzia’s Fountain by V. Alecsandri, this is the disclosure of the tragic life of a poet who selflessly strives to bring love and goodness to people and dooms himself to death. And others.