Formarea matricei socioculturale a interacțiunii informaționale în presa locală a anilor 60-70 a secolului XX
Close
Articolul precedent
Articolul urmator
587 6
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-08 13:41
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
304.2/.4(478):070”XX” (1)
Social questions. Social practice. Cultural practice. Way of life (Lebensweise) (96)
Newspapers. The Press. Journalism (562)
SM ISO690:2012
PROCOP, Svetlana. Formarea matricei socioculturale a interacțiunii informaționale în presa locală a anilor 60-70 a secolului XX. In: Valorificarea patrimoniului etnocultural: în educaţia tinerei generaţii și a societăţii civile, 24 noiembrie 2020, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Institutul Patrimoniului Cultural, 2020, Editia 5, p. 63. ISBN 978-9975-52-222-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea patrimoniului etnocultural
Editia 5, 2020
Conferința "Valorificarea patrimoniului etnocultural în educaţia tinerei generaţii și a societăţii civile"
Chişinău, Moldova, 24 noiembrie 2020

Formarea matricei socioculturale a interacțiunii informaționale în presa locală a anilor 60-70 a secolului XX

CZU: 304.2/.4(478):070”XX”

Pag. 63-63

Procop Svetlana
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 25 noiembrie 2020


Rezumat

Se știe că în republica noastră prin mass-media din anii 60-70 se făcea propaganda unui set de teze, atitudini politice și valori, relevante pentru societatea sovietică. În același timp, mass-media, în special presa, au avut anumite obiective ideologice pentru prezentarea informațiilor. Conținutul acestor informații a vizat nu numai reflectarea selectivă a realității socioculturale, ci și crearea, prin intermediul culturii, a unei imagini ideale a „omului nou” și a unor noi relații sociale. Obiectivul mass-media era formarea reacțiilor emoționale și psihologice pozitive, stabilirea standardelor comportamentale sovietice și a idealurilor morale a societății. În această perioadă, presa locală, la fel ca întreaga presă din perioada sovietică, a acționat ca sursă a anumitor „conținuturi”. Ele puteau fi: 1) istorice (ca sursă de informații despre evenimente, fenomene, personalități etc.); 2) culturologice / din istoria artei (ca sursă de subiecte repetitive, mostre de cultură artistică, etc.); 3) filozofice / socio-psihologice / etice (ca oglindă a conștiinței în schimbare, auto și hetero-stereotipurilor, prejudecăților, etc.); 4) literare / estetice (ca propagator al operelor literare). După efectuarea analizei conținutului publicisticii lui Boris Marian în ziarul „Cultura” (Cultura Moldovei), am constatat următoarele. Vorbind despre ocolul silvic „Vadu-lui-Voda”, jurnalistul se interesa de problema conservării patrimoniului natural; când scria despre Casa de odihnă din aproprierea orașului Dubăsari, viza problema organizării tratamentului sanatorial și recreerii pentru lucrători; pe exemplul teatrului de păpuși „Licurici” – problema educației copiilor; pe exemplul activităților teatrului experimental de amatori „Contemporanul” – problema organizării culturii în oraș; pe exemplul activităților artistului poporului Nicolae Sulac – problema păstrării folclorului muzical și a cântecului autohton și etc. Anii au trecut, iar idealurile și ideile ce au dominat presa locală au intrat în conflict cu noua realitate socio-culturală de la sfârșitul anilor 70, care a adus cu sine tehnologii, idealuri și standarde de viață noi, la fel ca și idei despre confortul vieții individuale, în mare parte copiate din Occident.

Cuvinte-cheie
presa locala, perioada sovietică, interacțiunea informațională, matricea socioculturală