Corupția poate fi privită din mai multe puncte de vedere: este un fenomen social prin condițiile de existență şi, totodată, unul antisocial prin consecințele sale. Odată cu incriminarea ei, corupția a devenit şi un fenomen juridic. Ca urmare a incriminării sale, corupția trece limitele faptului exclusiv social devenind şi un fapt juridic, generator de consecințe juridice, de răspundere juridică. Deși există nenumărate studii pe marginea acestei teme nu s-a ajuns la o definiție universal valabilă și unanim acceptată, care să acopere toate actele și faptele posibile și care să constituie în orice jurisdicție acte de corupție.

Corruption can be viewed from several perspectives. Corruption is a social phenomenon through the conditions of existence and, at the same time, is an antisocial one by its consequences. With its criminalization, corruption has become a legal phenomenon. Due to its criminalization, corruption overcome social boundaries and become a legal fact, generator of juridical consequences, of legal liability. Although there are many studies on this topic, there is not a universally valid and universally accepted definition, covering all acts and deeds which are possible and which become a corruption in any jurisdiction.