Curtea Europeană a Drepturilor Omului reprezintă o şansă de a fi auzit, îndeosebi – pentru persoanele care se consideră lezate în drepturi de către o instanţă de nivel naţional. Adresarea la Curte se face, de regulă, prin depunerea unui recurs împotriva unei hotărâri judecătoreşti naţionale irevocabile. Totodată, se poate de adresat Curţii şi în alte cazuri, spre exemplu atunci când legislaţia naţională nu oferă posibilitatea exercitării unui recurs efectiv. Iată de ce prezentul studiu vine să identifice şi să analizeze diversitatea condiţiilor de formă, de conţinut şi de procedură, precum şi condiţiile prealabile obligatorii sesizării, necesare de urmat pentru a asigura admisibilitatea cererii la Curte.

The European Court of Human Rights is a chance to be heard, especially for the people who consider themselves wronged in their rights by a national court. Addressing to the Court is usually done by filing an appeal against a national final decision. However, it is admitted to appeal to the Court in other cases, for example when national legislation does not offer the possibility of an effective remedy. In this study, the author identifies and analyzes the terms of form, content and procedure, as well as the mandatory referral preconditions needed to be followed to ensure admissibility in court.