In this article, we present some theoretical syntheses pertaining to the psychology of collective protests, concerning particular factors that determine adherence to and resignation from protest actions, the role of emotions and rituals in the collective protests and new forms of mobilization through online networks. Studies show that mobilization is significantly correlated with the degree of identification with the in-group, identity threat and perception of success, while resignation may be caused by uncertainty about the use of protest or by repressive measures imposed by security forces. One aspect scarcely clarified is what was called the paradox of participation – the persistence of protest despite failures, causing individuals to join again protest actions. Regarding the role of emotions, researchers found that negative emotions against the out-group have an essential role in maintaining the protest action on a longer period. Currently, researchers are particularly interested in the implications of online communication networks (forums, Twitter, Facebook) in the organization and unfolding of protest events.

În acest articol, prezentăm câteva sinteze teoretice cu referire la psihologia protestelor colective, în particular factorii care determină aderența și renunțarea la acțiuni de protest, rolul emoțiilor și ritualurilor în cadrul protestelor colective și noile forme de mobilizare prin rețele online. Studiile atestă că mobilizarea pentru participare la acțiunile de protest e determinată în special de gradul de identificare cu ingroup‐ul, sentimentul de amenințare a identității și percepția succesului, pe când renunţarea poate fi provocată de experienţa insuccesului, incertitudinea privind utilitatea protestului sau ca urmare a represiunilor aplicate de forțele de ordine. Un aspect insuficient clarificat este ceea ce a fost numit paradoxul participării – persistența potențialului de protest în pofida unor insuccese, determinând indivizii să se adere din nou la acțiuni de protest. În ceea ce privește rolul emoțiilor, cercetătorii constată că tocmai emoțiile negative îndreptate împotriva outgroup-ului au un rol esențial în menținerea acțiunii de protest pe o perioadă mai îndelungată de timp. În prezent, cercetătorii sunt interesaţi de implicaţiile reţelelor de comunicare online (forumuri, Twitter, Facebook) în organizarea și producerea evenimentelor de protest.