Limba română vorbită în Republica Moldova a cunoscut numeroase transformări de-a lungul timpului, în special din cauza procesului de rusificare, care a dus la crearea hibrizilor la toate nivelurile: fonetic, morfologic, lexical etc. Terminologia juridică a fost şi ea intoxicată cu forme gramaticale şi sintactice greşite, calchieri, împrumuturi şi transliteraţii/ transcripţii agramate: „camera de chibzuire” (camera de deliberări), „judecătorie narodnică”, „judecată tovărăşească” (instanţă de arbitraj), „socotelile între părţi”, „prestaţiune corelativă”, „se datoreşte culpei”, „încunoştinţarea despre anularea procurii” sau „sunt persoane juridice […] care funcţionează pe bază de hozrasciot”, „publicitatea dezbaterilor judiciare”, „soluţionarea chestiunilor” etc. Aceşti termeni au fost valabili şi utilizaţi în coduri, mai mult decât atât – trataţi ca normalitate. Deşi terminologia juridică, ca şi alte limbaje specializate, presupune în sine elocvenţă, exprimări impecabile şi precizie, amintirea trecutului încă mai predomină în textul juridic moldovenesc, prin exemple ca: speluncă (Organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul substanţelor narcotice sau psihotrope – art.219 CP RM) sau samavolnicie (contravenţia de samavolnicie – art.335 C.contr. RM) etc. În acest articol ne-am propus să descriem procesul de formare a termenilor juridici în perioada anilor 1950–2015 în condiţiile RSSM şi ale Republicii Moldova, să identificăm sursele din care aceşti termeni juridici au pătruns în vocabular şi să descriem evoluţia acestora prin confruntarea dintre tradiţie şi inovaţie, normă lingvistică şi uz. Materialul lingvistic examinat a fost selectat din Codul de procedură civilă al RSSM din 1965 şi 1983, din Codul civil al RSSM din 1964 şi 1986 şi din codurile în vigoare în 2016.

ARCHITECTURE OF LEGAL TEXT AND TERMINOLOGY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA DURING 1950-2015 It is well known the fact that the Romanian language spoken in the Republic of Moldova undergone many transformations during the times, especially due to the Russification process which caused the creation of linguistic bastards at all levels: phonetic, morphological, lexical, etc. Legal terminology also had very much to suffer because of incorrect grammatical and syntactic forms, language inaccuracies, calques, borrowings and ungrammatical transliterations/transcriptions, for instance: ”camera de chibzuire” (today we use the term camera de deliberări), ”judecătorie norodnică”, „judecată tovărăşească” (the current form - instanţă de arbitraj), „socotelile între părţi”, „prestaţiune corelativă”, „se datoreşte culpei”, „încunoştiinţarea despre anularea procurii” or „sunt persoane juridice […] care funcţionează pe bază de hozrasciot”, „publicitatea dezbaterilor judiciare”, „soluţionarea chestiunilor”, etc. These terms were valid and used in legal documents, moreover, they had been treated as linguistic normality. Even though the legal language, as other specialized languages, means eloquence, pristine and precise utterance, the memory of the past still dominates the Moldovan legal language through examples as: speluncă (Organizarea ori întreţinerea speluncilor pentru consumul substanţelor narcotice sau psihotrope – Article 219, Criminal Code of the RM) or samavolnicie (contravenţia de samavolnicie – Article 335), etc. That is why, this articles has several aims: to describe the process of legal terms formation during the period of 1950 – 2015 from Moldovan Soviet Socialist Republic until today; to identify the means used by these words to enter the vocabulary, and to describe the dynamics of these terms by confronting tradition with innovation, linguistic norms with their use. The linguistic material was selected from the Civil Procedure Code of the MSSR from 1965 and 1983, the Civil Code of the MSSR from 1964 and 1986, and the relevant codes which are current in 2015.