Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
927 42 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-05-15 10:03 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
783.2(478) (6) |
Muzică bisericească. Muzică sacră. Muzică religioasă (132) |
SM ISO690:2012 ROTARU, Parascovia. Cântarea liturgică basarabeană: opinii, comentarii, argumente . In: Arta , 2015, nr. 2(AAV), pp. 11-15. ISSN 2345-1181. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta | ||||||
Numărul 2(AAV) / 2015 / ISSN 2345-1181 /ISSNe 2537-6136 | ||||||
|
||||||
CZU: 783.2(478) | ||||||
Pag. 11-15 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Cântarea liturgică basarabeană: opinii, comentarii, argumente Articolul de față are drept scop elucidarea unor pagini, mai puțin cunoscute, din istoria cântării bisericești din Republica Moldova. De veacuri, Biserica Ortodoxă rămâne a fi purtătoarea unui tezaur de valoare artistică și spirituală fără egal, pe care, prin tradiție, îl transmite din generație în generație. Muzica, literatura, pictura, arhitectura, artele decorative s-au transformat în podoabe fără de preț ale Ortodoxiei, imprimând cultului divin măreție și frumusețe. Un loc aparte i-a revenit imnografiei, cântarea reprezentând una din cele mai vechi și mai minunate moșteniri ale creștinismului. Aportul Bisericii din Republica Moldova la îmbogățirea tradițiilor milenare cultural-religioase este nu doar indiscutabil, ci și unic în felul său. Repertoriul coral bisericesc de la noi reprezintă o gamă variată de cântări, diverse ca stil și proveniență, reprezentând rezultatul unei vieți bisericești desfășurate în condiții foarte specifice. Cei peste o sută de ani de înstrăinare de Biserica-mamă, perioadă care a urmat evenimentelor anului 1812, n-au putut trece fără a influența aspectul cultic al Bisericii Basarabene. Înrâurirea străină a vizat mai multe laturi exterioare ale activității religioase, însă elementul cel mai distinctiv devenise cântarea de strană, de unde nu puteau lipsi imnurile Bisericii Ruse, impuse cu insistență de conducerea acesteia. Românii basarabeni, prin recunoscuta „sensibilitate și trăire religioasă”, au reușit să transforme aceste cântări în parte componentă a spiritualității noastre, asigurând acea trăsătură de unicitate a Bisericii din acest spațiu geografic. În paginile ce urmează vor fi aduse exemple ale unor mărturii din trecutul istoric al neamului referitoare la aspectul muzical-liturgic al serviciului divin oficiat în bisericile noastre. |
||||||
Cuvinte-cheie tradiţii, imnografie, tezaur, melos popular, muzică psaltică, unicitate, spiritualitate, ortodoxie, varietate stilistică, diversitate melodică |
||||||
|