Deși un spectru mult mai obscur, și adesea absent din literatura de specialitate, cadrul intervențiilor nonmilitare, sau intervențiile care nu implică utilizarea mijloacelor de forță, reprezintă un aspect tot mai important al cadrului de aplicare al principiului neamestecului în treburile interne ale altor state, în contextul evoluțiilor amenințărilor și provocărilor de tip nou pe scena internațională. Articolul chestionează care este diferența dintre actele de intervenție permisibile și actele interzise de principiul neamestecului, și cum se aplică norma neamestecului comportamentului lipsit de utilizarea forței în contextul mișcărilor din spectrele politic și diplomatic. Analiza este focalizată pe documentele fundamentale ale ONU cu privire la norma neamestecului, pe un cadru vast de exemple din spectrul politic și din sfera diplomatică, dar și pe o analiză a cazurilor care reflectă rolul de intervenient cât și cel al statului în care se intervine, cu scopul de a elucida conținutul principiului neamestecului cu privire la normele lipsite de utilizarea mijloacelor de forță

Though in a more obscure specter and often absent in the specialty literature, the framework of the non-military interventions or interventions, which do not imply the utilization of force means represent a more important aspect of the framework of application of non-interference principle in the internal affairs of other states, in the context of evolutions of threats and provocations of a new type on the international arena. The article questions which is the difference between the permissible intervention acts and the acts forbidden by the non-interference principle, and how the non-interference norm is applied in case of the behavior devoid of the use of force in the context of political and diplomatic movements. The analysis is focalized on the UNO fundamental documents concerning the non interference norm, on a vast framework of examples of political specter and diplomatic field, and also on the analysis of cases which reflect the role of intervener as well as that of the state, which is intervened, with the aim of elucidating the main content of non-interference as to the norms lacking the utilization of the force means.