Din patrimonial Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Colecția numismatică
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
758 8
Ultima descărcare din IBN:
2023-11-05 10:47
SM ISO690:2012
TABUICA, Raisa, ARCUŞ-JANTOVAN, Elena, BUTNARIU, Viorel M.. Din patrimonial Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Colecția numismatică. In: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) , 2014, nr. 21(34), pp. 40-52. ISSN 1857-0054.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă)
Numărul 21(34) / 2014 / ISSN 1857-0054

Din patrimonial Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Colecția numismatică

Pag. 40-52

Tabuica Raisa1, Arcuş-Jantovan Elena2, Butnariu Viorel M.3
 
1 Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală,
2 Agenţia Naţională Arheologica a Moldovei,
3 Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“, Iaşi
 
 
Disponibil în IBN: 20 noiembrie 2015


Rezumat

Colecția numismatică a Muzeului a cunoscut un parcurs sinuos. Pвnă la 1918 aproape toate descoperirile monetare au fost trimise la Comisia Arheologică Imperială, unde s-a decis ce piese prezentau interes numismatic, pentru a fi păstrate оn colecțiile Ermitajului și ale altor muzee mari din Imperiu, și care urmau să fie trimise оnapoi ori topite. Practic, Comisia de la Sankt-Petersburg i-a contestat Muzeului orice drept de păstrare și studiere a monedelor descoperite; de aceea, colecția sa numismatică a fost constituită prin donații private. A doua etapă, mai puțin rodnică оn descoperiri monetare, s-a оncheiat оn 1945. Demne de subliniat rămвn eforturile de reorganizare a colecțiilor și formarea unei noi generații de specialiști. Deceniile 6-8 ale sec. XX marchează etapa оn care asistăm la o creștere considerabilă a fondului numismatic al Muzeului, chiar dacă monedele din componența unor tezaure au fost recuperate parțial, și s-a trecut la organizarea lui оn mod riguros științific. Din 1983 a urmat o altă dispersare a colecției prin reorganizarea muzeelor Republicii, dar subliniem că s-a reușit păstrarea оn fondul numismatic a unor descoperiri care prezintă un real interes științific (Doroțcaia, Lărguța, Chirileni, Peresecina, Musait).

The numismatic collection of the Museum has experienced a sinuous path. Until 1918, almost all the coin discoveries were sent to the Imperial Archaeological Commission, where they decided which items were worth of numismatic interest, in order to be preserved in the collections of the Hermitage and other big museums of the Empire, and which of them had to be returned or melted. In fact, the Commission from Saint Petersburg disputed any right of the Museum to preserve and study the discovered coins; this is why its numismatic collection constituted due to private donations. The second stage, less efficient in discoveries of coins, ended in 1945. It is worth noting the efforts to reorganize the collections and form a new generation of experts. The 6-8 decades of the XXth c. marked a new stage, witnessing a considerable increase of the numismatic fund of the Museum and its rigorous scientific organization, though coins belonging to several hoards were only partly recovered. After 1983 followed another scattering of the collection, due to the reorganization of the museums from the Republic, although we note that they managed to preserve in the numismatic fund several discoveries having a real scientific value (Doroțcaia, Lărguța, Chirileni, Peresecina, Musait).

Cuvinte-cheie
colecție numismatică, Comisia Imperială de Arheologie, legislație monetară, expoziție numismatică,

tezaure monetare,

patrimoniu muzeal