În articol sunt analizate construcţiile locative ale populaţiei culturii Černyj Les din regiunea de silvostepă a spaţiului Nistru-Nipru. Vestigii ale locuinţelor au fost atestate în cca 23 aşezări civile (Belino, Bol’šaja Andrusovka I, Bol’šaja Snytonka, Višenka II, Vorošilov, Galica II, Gromy V, Dnestrovka, Žvsnec, Kanev, Kanev IV, Kreščatik, Lenkovcy, Luka-Vrubleveckaja, Makeevka, Man’kovka X, Mihalkiv I, Molodeckoe X, Molodovo, Neporotovo, Novo-Georgievsk, Pikivec VI, Sokilec, Uman’ XX) şi în 12 aşezări fortifi cate (Adamovka, Bogdanovka I, Grigorovka, Zalevki, Ivanovka, Kalantaevo, Lubency, Nemirovo, Novo-Georgevsk, Rudkovcy, Subbotovo, Tjasminka) (fig. 1). Dintre siturile cunoscute, aşezările de la Bol’šaja Andrusovka I, Bol’šaja Snytonka, Mihalkiv I şi stratul inferior de la Subbotovo se încadrează în perioada timpurie a culturii Černyj Les, restul au fost atribuite perioadei târzii. În aşezările din perioada timpurie au fost atestate 17 semibordeie şi un bordei, iar în cele din perioada târzie sunt cunoscute 70 de locuinţe de suprafaţă, 10 semibordeie şi 11 bordeie. Astfel, se observă că pentru perioada timpurie sunt caracteristice locuinţele adâncite în sol (fig. 4), iar în perioada târzie predomină cele de suprafaţă, mai rar fiind întâlnite semibordeiele şi bordeiele (fig. 5-7). Analiza comparativă a locuinţelor din perioada timpurie şi cea târzie, plecând de la locul amplasării, formă, dimensiuni, detalii constructive şi amenajarea interiorului, a scos în evidenţă atât trăsături comune, cât şi o serie de deosebiri. Astfel, pentru locuinţele din perioada timpurie au fost evidenţiate şapte particularităţi caracteristice: locuinţele erau amplasate într-un singur şir; tipul predominant de locuinţă este semibordeiul; locuinţele aveau formă rectangulară; pereţii erau căptuşiţi cu bârne sau scândură; locuinţele erau înzestrate cu instalaţii pentru foc; în locuinţe au fost amenajate gropi pentru provizii; în locuinţe sunt atestate elevaţii din lut. Iar pentru locuinţele din perioada târzie au fost identifi cate nouă particularităţi caracteristice: locuinţele erau amplasate într-un şir, două sau trei şiruri; tipul predominant de locuinţă este cel de suprafaţă; locuinţele erau de formă rotunjită sau rectangulară; locuinţele de suprafaţă erau construite din carcasă din lemn unsă cu lut şi aveau fundament din piatră; bordeiele aveau pereţii căptuşiţi cu bârne sau scânduri; locuinţele de suprafaţă întotdeauna erau dotate cu sistem de încălzire, iar în cele adâncite acesta putea lipsi; în toate locuinţele, cu excepţia bordeielor, se întâlnesc gropi de provizii; pentru locuinţele adâncite sunt caracteristice treptele; în semi-bordeie sunt atestate amenajări de tip pat (lejancă); în locuinţele de suprafaţă se întâlnesc elevaţii din lut de formă rotunjită. Astfel, analiza comparativă a locuinţelor din arealul culturii Černyj Les a permis urmărirea etapelor de bază în edifi carea lor, evidenţierea particularităţilor comune şi a deosebirilor în funcţie de perioadă.

The paper attempts to make a detailed analysis of residential structures of the population relating to the Chernoles culture in the forest-steppe between the Dniester and Dnieper Rivers. Vestiges of dwellings were found on 23 unfortified settlements (Belino, Bol’shaya Andrusovka I, Bol’shaya Snytonka IV, Vishenka II, Voroshilov, Galitsa II, Gromy V, Dnestrovka, Zhvanets, Kanev, Kanev IV, Kreshchatik, Lenkovtsy, Luka-Vrublevetskaya, Makeyevka, Man’kovka X, Mikhalkiv I, Molodetskoye X, Molodovo, Neporotovo, Pikivets VI, Sokilets, Uman XX) and 12 fortified settlements (Adamovka, Bogdanovka I, Grigorovka, Zalevki I, Ivanovka, Kalantayevo, Lubentsy, Nemirovo, Novo-Georgievsk, Rudkovtsy, Subbotovo, Tyasminka) (fig. 1). All the sites, except the Early Chernoles settlements of Bol’shaya Andrusovka I, Bol’shaya Snytonka IV and Mikhalkiv I, as well as the lower layer of the Subbotovo settlement, were associated with the late stage of the Chernoles culture. In all on the sites of the Early Chernoles culture there were found 17 semi-dugouts and one dugout. On settlements of the late stage 70 surface dwellings, 10 semi-dugouts and 11 dugouts were identified. Thus, based on available data a classification of 109 residential structures has been proposed. During the early period of Chernoles culture they practiced construction of semi-dugouts and dugouts (fi g. 4). At a later stage of the Chernoles culture they constructed mainly dwellings on the ground surface, and to a lesser extent semi-dugouts and dugouts (fig. 5-7). In general, the analysis provided an opportunity to compare dwellings referring to the early and the late periods of the Chernoles culture based on such data as the location of dwellings, their shapes, sizes, designs and interior condition. The main result is an identification of common and distinctive features in the construction of houses of the Chernoles culture bearers.