Turcia la intersecţia intereselor comercial-economice
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
941 14
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-11 21:15
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
339.5:338(560) (1)
Comerț exterior. Comerț internațional (386)
Situație economică. Politică economică. Conducerea economiei. Planificarea economiei. Producție. Servicii. Prețuri (2958)
SM ISO690:2012
GRIBINCEA, Alexandru, SASIH, Kaya, KARACAOGLO, SedatHasan. Turcia la intersecţia intereselor comercial-economice . In: Economie şi Sociologie, 2014, nr. 2, pp. 16-34. ISSN 1857-4130.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Economie şi Sociologie
Numărul 2 / 2014 / ISSN 1857-4130

Turcia la intersecţia intereselor comercial-economice
CZU: 339.5:338(560)

Pag. 16-34

Gribincea Alexandru1, Sasih Kaya2, Karacaoglo SedatHasan2
 
1 Universitatea Liberă Internaţională din Moldova,
2 Necunoscută, Turcia
 
 
Disponibil în IBN: 13 noiembrie 2014


Rezumat

Turcia a înregistrat, în ultimele 4 decenii, o creştere remarcabilă din punct de vedere economic. Industria energetică este reprezentată îndeosebi prin industria cărbunilor (mai ales lignit şi huilă), localizată în nord-vestul Anatoliei. Energia electrică se obţine în cadrul hidrocentralelor şi termocentralelor. Ca mărime, Turcia este a 15-a a GDP-PPP a lumii, şi a 17-a a NGDP. Ţara este un membru fondator al OECD şi G-20 a economiei majore. Începând cu anul 1983, Turcia parcurge o serie de reforme care au fost iniţiate de prim ministrul şi proiectate să transforme economia din statistici, sistem izolat, la un sector privat; model bazat pe piaţă. Reformele impulsionează creşterea rapidă, dar această creştere a fost punctată de recesiunile mari şi crizele financiare în 1994, 1999 şi 2001, rezultând o medie de 4% GDP creştere/an între 1981 şi 2013. Lipsa reformelor fiscale suplimentare, combinate cu deficitele unui sector public mare şi în creştere şi corupţia pe scară largă, rezultată din inflaţia mare, un sector bancar slab şi volatilitate macroeconomică crescută. Din anul 2012, principalii parteneri comerciali ai Turciei sunt: Germania, Rusia şi Iran. Turcia a profitat de o uniune vamală cu Uniunea Europeană, semnată în 1995, pentru a creşte producţia industrială pentru export, beneficiind, în acelaşi timp, de investiţii străine UE – origine în ţară. Turcia este, de asemenea, o sursă de investiţii străine directe în Europa Centrală şi de Est şi CSI, cu mai mult de 1.5 miliarde dolari investite. 32% a fost investit în Rusia, în primul rând în sectorul resurselor naturale şi construcţii, iar 46% din vecinii Turciei de la Marea Neagră, Bulgaria şi România. Companiile turceşti au, de asemenea, stocurile de ISD considerabile în Polonia, la aproximativ 100 milioane dolari. Firmele de construcţii şi de contractare au fost actori importanţi, cum ar fi: Enka, Tekfen, Gama, şi Üçgen İnşaat, precum şi cele trei grupe industriale, Anadolu Efes Group, Sisecam Group şi Vestel Group. Exporturile au ajuns la 115.3 miliarde dolari în 2007, dar importurile au crescut la 162.1 miliarde dolari, în mare parte ca urmare a creşterii cererii de resurse energetice, cum ar fi gaze naturale şi ţiţei. Turcia vizează exporturile de 200 miliarde dolari, în 2013, şi comerţul total de cel puţin 450 miliarde dolari. Nu a fost o schimbare considerabilă a exporturilor în ultimele două decenii. Cota de gaze naturale a scăzut de la 74%, în 1980, la 30% în 1990, şi 12% în 2005. Ponderea medie şi produsele de înaltă tehnologie au crescut de la 5%, în 1980, la 14%, în 1990, şi 43% în 2005.

Turkey has made in the last 4 decades a remarkable growth in economy. The energy industry is represented mainly by the coal industry (especially lignite and coal), located in northwest Anatolia. The electricity is produced in the hydro and thermal power plants.Turkey has the world's 17th largest nominal GDP, and 15th largest GDP by PPP. The country is a founding member of the OECD (1961) and the G-20 major economies (1999). Since December 31, 1995, Turkey is also a part of the EU Customs Union. While many economies have been unable to recover from the recent global financial recession, the Turkish economy expanded by 9.2% in 2010, and 8.5 percent in 2011, thus standing out as the fastest growing economy in Europe, and one of the fastest growing economies in the world. Hence, Turkey has been meeting the “60 percent EU Maastricht criteria” for public debt stock since 2004. Similarly, from 2002 to 2011, the budget deficit decreased from more than 10 percent to less than 3 percent, which is one of the EU Maastricht criteria for the budget balance.As of 2012, the main trading partners of Turkey are Germany, Russia and Iran. Turkey has taken advantage of a customs union with the European Union, signed in 1995, to increase industrial production for exports, while benefiting from EU – origin foreign investment into the country. Turkey is also a source of foreign direct invest-ment in central and eastern Europe and the CIS, with more than $1.5 billion invested. 32% has been invested in Russia, primarily in the natural resources and construction sector, and 46% in Turkey’s Black Sea neighbours, Bulgaria and Romania. Turkish companies also have sizable FDI stocks in Poland, at about $100 million. The construction and contracting companies have been significant players, such as Enka, Tekfen, Gama, and Üçgen İnşaat, as well as the three industrial groups, Anadolu Efes Group, ŞişeCam Group and Vestel Group. The exports reached $115.3 billion in 2007, but imports rose to $162.1 billion, mostly due to the rising demand for energy resources like natural gas and crude oil. Turkey targets exports of $200 billion in 2013, and a total trade of at least $450 billion. There has been a considerable shift in exports in the last two decades. The share of natural gas decreased from 74% in 1980 to 30% in 1990 and 12% in 2005. The share of mid and high technology products has increased from 5%, in 1980, to 14%, in 1990, and 43%, in 2005.

Cuvinte-cheie
economia mondială, Turcia, relaţii internaţionale, comerţ, consum, cheltuieli,

intersecţie, robia economică, Uniunea Vamală