Studiul dezvăluie mecanismul şi direcţiile de acţiune ale proceselor de inovare şi modernizare a repertoriului vocal tradiţional din Basarabia interbelică, în contextul racordării la dialogul cultural naţional şi european. Autorul evidenţiază premisele istorice, factorii şi actorii sociali, sursele şi resursele etapei a doua a modernizării vieţii culturale naţionale din anii’20-40 ai secolului al XX-lea, caracterizată prin intensificarea fluxului de valori culturale dinspre marea societate urbană spre mica comunitate rurală. Este propusă noţiunea de „reţea corporativă de creaţie urbană”, ca element al industriei culturale. În baza materialelor din arhivele instituţionale şi cele personale, sunt examinate şase genuri sau specii noi, asimilate în repertoriul vocal al satelor din Basarabia, astăzi – Republica Moldova: cântecul ostăşesc, cântecul de recruţi, cântecul liric de stilizare folclorică, cântecul teatral, romanţa populară, cântecul popular în prelucrare corală apuseană.

This study point out the mechanism and the basic direction of innovational processes, in context of connecting regional musical life to national, European and world cultural dialogue. The author highlight the historical premises, factors, and social actors in 2nd modernization stage of national cultural life from second to fourth decades of XX century, who’s characterized by intensification of cultural values flux from great urban society to little rural community. It is proposed the notion of „urban corporate creative network”, as an important element of cultural industry. Analyzing the basic archive materials, the author investigate six main new musical genres or species, assimilated in vocal rural repertoire from Bessarabia, today’s The Republic of Moldova, that is: the soldier song, the recruiting song, the folk polished lyrical song, the folk romance, the western harmonized choir song.