Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
2099 159 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-28 13:18 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
159.923.2 (210) |
Psihologie (3475) |
SM ISO690:2012 POTÂNG, Angela, ŞIŞIANU, Anna. Starea subiectivă de bine în funcţie de tipul de personalitate
. In: Psihologie, revista ştiinţifico-practică , 2013, nr. 3, pp. 78-86. ISSN 1857-2502. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Psihologie, revista ştiinţifico-practică | ||||||
Numărul 3 / 2013 / ISSN 1857-2502 /ISSNe 2537-6276 | ||||||
|
||||||
CZU: 159.923.2 | ||||||
Pag. 78-86 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Acest studiu a fost realizat în contextul interesului în creştere în evidenţierea factorilor responsabili de menţinerea bunăstării psihologice în rândul tinerilor. Astfel, pentru a studia aceste subiecte am întreprins două seturi experimentale. Primul set
experimental, realizat pe 50 de persoane, a avut ca scop delimitarea conceptelor de fericire, pentru determinarea factorilor responsabili de fericire şi extaz şi a identifica
ierarhia componentelor fericirii. Rezultatele arată că viziunea tinerilor asupra fericirii este asociată cu dragoste, satisfacţie în relaţiile de familie, bucurie, sănătate, realizări şi bogăţie materială. Printre factorii care pot determina fericirea s-au observat două direcţii: factori dependenţi şi factori independenţi. Astfel, la factorii independenţi se referă: dragoste, sănătate, mediu, şansă, societate, circumstanţele şi stabilitate, în timp ce factorii dependenţi includ - munca, familia, dedicare, relaţii interpersonale, bunăstare materială, perseverenţă şi curaj. S-a observat că pentru tineri, fericirea presupune sănătate, satisfacţie în relaţiile de familie, în timp ce aspectul material a fost plasat tocmai pe poziţiea a şasea, iar viaţa socială - pe a opta. Sondajul a fost realizat pe un
lot de 90 de persoane, a implicat determinarea relaţiei dintre stat şi subiectiv şi tipul de personalitate al tinerilor (extrovertit sau introvertit). S-a constatat că extravertiţii au mai multe şanse decât introvertiţii pentru a avea o bunăstare mai bună, si chiar fericire, în timp ce bunăstarea şi fericirea la introvertiti este mult mai stabilă. La aceştia din urmă ea depinde strict de sentimentele interioare şi de percepţii adecvate. Bunăstarea tinerilor variază în funcţie de tipul de
personalitate: bunăstarea extravertiţilor este flexibilă, variind în funcţie de ceea ce se întâmplă în exterior, dar poate atinge cele mai înalte niveluri, având senzaţia de bucurie intensă şi chiar fericire. Introverţii sunt preocupaţi de bunăstare. |
||||||
Cuvinte-cheie Calitatea vieţii, fericire, bunăstare emoţională, bunăstare materială, extraversiun |
||||||
|