Miron Cristea was one of the most important and influential political actors in interwar Romania. He became the first patriarch of the Orthodox Church (1925), a member of the Regency (1927-1930), and was prime minister of Romania from February 1938 until his passing on 6 March 1939. Most historiography on that era overlooks Cristea’s power and influence, being focused primarily on the Iron Guard and on several political players, such as King Carol II, Armand Călinescu, Corneliu Codreanu, or Iuliu Maniu. This article traces the origins of this minimisation, unearthing evidence of a process started in the 1970s. It deconstructs the various layers of history writing about Carol II’s regime, examining communist and post-communist motivations behind the focus on some players (such as the king, his mistress – Elena Lupescu, or the royal camarilla) and the deliberate forgetting of others, including Miron Cristea. Historiography on Carol II and the royal dictatorship has seen some changes since communist times, some of them analysed here, but the writing on Miron Cristea has remained, for several reasons, largely unchallenged.

Miron Cristea a fost unul dintre cei mai importanți și influenți actori politici ai perioadei interbelice. A devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe (1925), membru al Regenței (1927-1930) și prim-ministru al României din Februarie 1938 până la decesul survenit pe 6 martie 1939. Cea mai mare parte a istoriografiei dedicată acestei epoci trece cu vederea puterea și influența sa politică, concentrându-se mai mult pe Garda de Fier și pe câteva figuri politice precum Regele Carol II, Armand Călinescu, Corneliu Codreanu sau Iuliu Maniu. Acest articol urmărește sursele acestei minimizări, evidențiind un proces care a început în anii 1970. Articolul deconstruiește diferite straturi ale scrisului istoric și examinează motivațiile comuniste și post-comuniste din spatele concentrării pe anumite figuri istorice (precum regele, amanta sa – Elena Lupescu, sau camarila regală) și uitarea deliberată a altora, inclusiv Miron Cristea. După perioada comunistă, istoriografia despre Carol II și dictatura regală a suferit mici modificări, unele dintre ele analizate aici, însă cea despre Miron Cristea a rămas, din diferite motive, în mare parte neschimbată.